ADN-ul extras din craniul unui barbat ingropat in urma cu 4.500 de ani intr-o pestera din Etiopia a oferit oamenilor de stiinta informatii pretioase despre originea africanilor moderni si despre deplasarea unor populatii din Orientul Mijlociu in Cornul Africii, in Antichitate, informeaza Reuters.

Barbatul, supranumit "Mota", a devenit primul african din Antichitate al carui genom a fost secventiat, dezvaluindu-si astfel intregul profil genetic, au anuntat oamenii de stiinta, joi. Pana la acest studiu, eforturile de secventiere a genomului oamenilor din timpuri stravechi s-au concentrat pe ADN-ul extras din ramasite umane descoperite in regiuni mai reci si mai uscate, care au tendinta de a conserva mai bine codul genetic.

Pestera, situata la o altitudine de 1.963 de metri deasupra nivelului marii, in regiunea muntoasa Gamo din Etiopia, a fost descoperita in 2011, a dezvaluit Andrea Manica, profesor de genetica la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

In acea pestera, cercetatorii au gasit scheletul unui barbat adult, care ar fi putut fi infasurat intr-o bucata de panza in momentul inhumarii, alaturi de unelte din piatra. "Mota" a trait intr-o comunitate de vanatori-culegatori, a precizat Matthew Curtis, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) si Ventura College.

ADN-ul a fost extras din osul petros, o regiune densa din craniu, excelenta in conservarea ADN-ului in cazul mostrelor osoase stravechi, a explicat Eppie Jones, profesor de genetica la Trinity College din Dublin.

"Mota" avea o piele de culoare inchisa, ochi caprui si prezenta mai multe adaptari genetice pentru traiul la altitudini mari. "«Mota» este foarte asemanator din punct de vedere genetic cu actualii locuitori din regiunile muntoase din Etiopia si din estul Africii", a spus Andrea Manica.

El nu prezinta urmele unei ascendente eurasiatice, permitandu-le astfel cercetatorilor sa ii foloseasca genomul pentru a intelege mai bine componenta genetica eurasiatica prezenta in ADN-ul africanilor moderni. Cu ajutorul genomului lui «Mota», savantii au descoperit ca o migratie de proportii din Vestul Africii spre Africa a avut loc in urma cu 3.500 - 4.000 de ani, a explicat Marcos Gallego Llorente, profesor de genetica la Universitatea Cambridge.

Citeste si:
Originea expresiei „Cât ai zice pește”. Credințe legate de pește
Originea expresiei „Cât ai...

Acea migratie antica din Orientul Apropiat si Cornul Abundentei, regiuni care corespund actualelor teritorii ocupate de Irak, Turcia, Iran si Siria, au remodelat harta genetica a continentului african, scrie MEDIAFAX.

Comparand acel genom stravechi cu ADN-ul prelevat de la africani moderni, cercetatorii au aratat ca localnicii care traiesc in zilele noastre in Africa de Est au 45% origini eurasiatice, provenind din acea migratie, si ca populatiile din toate colturile Africii au cel putin 6% din genom ce provine din migratia eurasiatica.

Eurasiaticii din Antichitate erau strans inruditi cu oamenii care au introdus agricultura in Europa in urma cu 8.000 de ani, a precizat Gallego Llorente. Agricultura era deja practicata in Cornul Africii atunci cand au ajuns acolo, dar acei oameni au adus in regiune noi culturi si noi specii de animale.

Citeste si:
Egipt: S-a descoperit o fabrică de bere cu o vechime de circa 5.000...
Egipt: Arheologii au...

Studiul a fost publicat in revista Science.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.