Considerate azi „anormale“, anorexia, infidelitatea si anxietatea se numarau printre cele mai redutabile arme ale omului cavernelor, sustin trei psihologi clujeni.

Mintea noastra are aceeasi structura cu cea a vinatorilor si a culegatorilor de acum 10.000 de ani, sustin trei psihologi de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj intr-o carte dedicata psihologiei evolutioniste si consilierii genetice. "Una dintre ideile cartii este ca structurile noastre cognitive sint marcate de evolutia speciei, ipoteza care a putut fi confirmata abia in ultimii ani prin noile tehnologii genetice si de biologie moleculara", explica pentru Cotidianul coautorul Daniel David, specializat in psihologie clinica si psihoterapie.

In urma cu doua milioane de ani, oamenii trebuiau sa se adapteze la probleme legate de imperechere, vinatoare, culegerea plantelor sau alegerea unui habitat bun. De 10.000 de ani incoace, mediul s-a schimbat radical prin trecerea la societatile bazate pe agricultura. Numai ca mintea noastra nu a mai apucat sa se acomodeze la aceasta schimbare. "Sintem niste Flinstones in epoca lui Star Trek, in sensul in care homo sapiens a aparut pentru a rezolva problemele culegatorilor si ale vinatorilor, iar in ultimii 12.000 de ani, mintea noastra a ramas aceeasi, pregatita pentru problemele de atunci", explica David.

Motivul principal al frinarii selectiei naturale este ca omenirea a creat tehnici medicale prin care cei suferinzi de maladii grave au supravietuit si au transmis mai departe genele mutante, explica Alina S. Rusu, coautoare a volumului, specializata in psihologie comparata.

Nu este oare gresit sa spunem ca, dupa secole de progrese tehnice si culturale, mintea noastra a ramas la fel? "La nivelul de continut este adevarat ca sint schimbari, dar formele mintii noastre au ramas aceleasi, indiferent ca sint umplute cu informatii legate de vinatoare sau de teatru si film", raspunde Daniel David. O dovada este si supravietuirea unor comportamente utile omului cavernelor, dar considerate anormale in lumea de azi. Spre exemplu, daca un copil intra intr-o clasa si se teme ca ceilalti vor ride de el, acesta va fi etichetat ca "anxios". Pe cind, in alte vremuri, acest comportament ii putea salva viata.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.