Pierduta inocenta a muzicii usoare

Ganduri retrospective, ganduri despre noua postura oficial europeana, greu de hotarat despre ce e mai potrivit sa scrii in primul articol al anului. Mi-am spulberat nehotararea oprindu-ma la un disc, un dublu album recent lansat de Electrecord, pe care l-am primit de curand in preajma acestei treceri intre ani.

Si m-am oprit la "Melodii din Bucurestiul de odinioara" volumele 4 si 5 pentru ca, ascultandu-l, am avut o senzatie paradoxala. Cu toate ca spre deosebire primele trei volume dedicate anilor interbelici si imediat postbelici, aparute pe parcursul ultimilor ani , cele doua noi albume "vin" din mai recentii ani '50 '60, distanta intre estetica muzicii de divertisment a acelor vremuri si cea a muzicii de astazi este parca si mai mare.

Asemenea unei prapastii imense deschise intre un azi prea frecvent parcurs de vulgar si derizoriu si calmul, seninatatea, acuratetea stilistica a scriiturii si a interpretarii muzicale a melodiilor de ieri, mesajul subliminal al acestei muzici este paradoxal unul nelinistitor pentru ascultatorul de astazi.

Oare spre ce se indreapta muzica voastra de mileniu trei? Care sunt valorile cantate in melodiile voastre? Par sa intrebe privirile in alb si negru pline de o induiosatore si naiva tandrete ale interpretilor care ne fixeaza dintre filele booklet-ului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe