Noul Cod al muncii contine reglementari care stipuleaza obligatia angajatorilor de a asigura accesul regulat la instruirea profesionala, prin planuri specifice de formare. Cu toate acestea, in ultima vreme tot mai multi oficiali ai guvernului se declara ingrijorati de neimplicarea autoritatilor locale si, in egala masura, de dezinteresul agentilor economici.

Au recunoscut pe rand acest lucru, oficiali ai Ministerului Integrarii Europene, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Agentiei Municipale de Ocupare a Fortei de Munca. Ieri, un oficial al Ministerului Educatiei si Cercetarii a reconfirmat acest lucru. Prezenta la forumul "Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala", Madlen Serban, director al Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic, din cadrul MEdC, a reluat subiectul legat de aceste deficiente.

"Cu riscul de a nu fi in gratiile cuiva, trebuie sa se stie ca suntem intr-un marasm de autosuficienta in domeniul calificarii profesionale", a declarat aceasta. Madlen Serban a mai amintit ca, in urma unei cercetari sociologice realizate de Eurostat - Biroul de Statistica al Comunitatii Europene -, Romania se afla pe ultimul loc in Europa in privinta interesului manifestat fata de programele de formare profesionala.

Purtatorul de cuvant al MEdC, Mircea Muresan, a confirmat faptul ca, intr-adevar, nu exista asemenea preocupari, completand ca aceeasi situatie este valabila si pentru scolile de arta si meserii. "Ministrul Mihail Hardau va veni in curand cu programe de atragere catre acest segment. La noi, formarea profesionala este echivalenta cu asigurarea unui invatamant corespunzator. Ministrul va anunta curand unele proiecte de atragere in clasa a IX-a pentru cei care vor sa se califice direct pentru o anumita meserie", a conchis Muresan.

"Pana si Albania ne-a depasit"

Mergand pe aceeasi idee, Dragos Florescu, consilier general in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, reclama regresul scolii romanesti, precum si dezinteresul parintilor si viitorilor elevi pentru calificarea profesionala.

In acelasi context, directorul executiv al Agentiei Municipale de Ocupare a Fortei de Munca Bucuresti, Dumitru Pelican, sustine ca pana si Albania ne-a depasit la acest capitol. "In ultimii doi ani, s-a alocat cate un miliard de lei pentru pregatirea profesionala, dar nimeni nu si-a aratat interesul", a afirmat Pelican. Acesta a mai precizat ca, desi facilitatile existente nu acopera decat partial interesul angajatorilor in pregatirea profesionala pentru cei nou-intrati pe piata muncii, nu se cunoaste existenta acestui ajutor.

Restanti la cerintele UE

In acelasi context, Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, spunea ca anii 2007-2013 sunt vitali pentru dezvoltarea economica a Romaniei. "Principala provocare pentru Romania este cresterea substantiala a ratelor de participare la formarea continua pana la depasirea mediei din tarile propuse spre aderare si a statelor membre. A nu raspunde acestei provocari poate deveni sinonim cu cresterea discrepantei in ce priveste calificarea fortei de munca, fata de tarile Uniunii Europene", a explicat Orban.

Potrivit aceleiasi cercetari sociologice, intreprinderile din Romania investeau in anul 1999 aproximativ 0,5% din costurile cu forta de munca, pentru cursuri de formare continua, inregistrand cea mai mica rata dintre toate tarile candidate la acea vreme.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.