Universitatile, bulversate de moartea dublei specializari

Noile reglementari privind organizarea studiilor de licenta au creat deruta in rindul absolventilor, dar si la nivelul conducerilor unor universitati. Rectorii spun ca nu este clar ce va insemna specializarea universitara in noile conditii si incearca sa gaseasca "portite legale" pentru a pastra unele specializari duble, care ar trebui desfiintate sau reformate chiar din acest an.

Noile dispozitii ale MEC prevad desfiintarea specializarilor duble, care ar urma sa intre in lichidare sau sa se reformeze "pentru a asigura absolventilor cunostintele si competentele unui domeniu de studiu". Astfel, unele specializari duble, precum Matematica-Informatica, Matematica-Fizica, Geografie-Turism, Geografie-Limba engleza, Istorie-Limba engleza etc. ar trebui sa dispara incepind din aceasta toamna.

"Universitatile incearca acum sa faca slalom printre noile reglementari pentru a-si putea pastra strategia pe care o aveau de creare a unor domenii cu atractivitate pe piata muncii. De exemplu, la specializarea Geografie-Turism, am avut anul trecut 28 de candidati pe loc, iar acum nu stim daca o mai putem organiza. La fel si pentru Geografie-Limba engleza. Incercam sa gasim o portita in lege pentru a le pastra", ne-a declarat Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "A.I. Cuza" din Iasi. Conducerea Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj a decis ca, la admiterea din acest an, sa pastreze toate specializarile duble, chiar daca ordinul ministrului mentioneaza clar ca ele trebuie sa intre in lichidare ori sa fie reformate. UBB a remis presei un comunicat in care arata ca reglementarile guvernului si ale MEC contin "multe aspecte neclare". "Asa cum au mentionat si alte universitati, terminologia folosita in documente este susceptibila sa lase neclaritati", se afirma in comunicatul UBB. Reprezentantii MEC spun insa ca specializarile duble, de genul Matematica-Informatica, Matematica-Fizica etc. vor putea fi realizate de studenti in patru ani de studii, cu ajutorul creditelor transferabile. Practic, studentul trebuie sa acumuleze un numar de 240 de credite, corespunzatoare a patru ani de studii. "De exemplu, pentru Matematica-Informatica, studentul poate sa-si ia licenta in matematica, dupa care sa faca inca un an de informatica, prin echivalarea unor credite deja obtinute. La fel si pentru Geografie-Turism sau alte specializari duble", ne-a declarat Constantin Bratianu, director general pentru Invatamint Universitar in MEC.

Reducerea specializarilor

Presedintele Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu, considera ca admiterea pe domenii, si nu pe specializari este benefica pentru ca "studentul nu mai este nevoit sa accepte orice specializare i se ofera". "In momentul de fata, studentii opteaza, la admitere, si pentru specializari mai putin atractive, numai pentru a nu ramine pe dinafara.
Dar studentul trebuie lasat sa faca alegerea nu atunci cind da admiterea, ci dupa un an. In acest fel, multe din specializarile care sint acum autorizate sau acreditate se vor autodesfiinta, daca nu mai exista cerere pentru ele", ne-a declarat Mihailescu. Ministrul Miclea este de aceeasi parere. "Specializarile fara cautare vor trebui desfiintate. O specializare care nu va avea cel putin 50 de studenti va fi desfiintata", a spus Miclea.

Jurnalismul ramine numai ca specializare

Tinerii care se pregatesc sa dea la Jurnalism trebuie sa stie ca, din acest an, admiterea se va da la Stiintele Comunicarii. In timpul facultatii, incepind din al doilea an de studiu, vor putea opta pentru anumite discipline care le vor asigura specializarea in jurnalism. Pe diploma de licenta va fi inscris insa numai domeniul de studiu, respectiv Stiintele Comunicarii. Specializarea Jurnalism va fi trecuta numai pe suplimentul de diploma.
"Pentru absolventi este un cistig fiindca au o sfera mai larga de pregatire si isi pot gasi usor un loc de munca, mai ales in conditiile in care diplomele noastre vor fi recunoscute in Europa", ne-a declarat Luminita Rosca, prodecanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea Bucuresti.

Master prea scurt la Drept si Politehnica

Multi dintre profesorii universitari cred ca sistemul "patru plus unu" (patru ani studii de licenta si un an studii de masterat), pe care s-a decis ca vor merge facultatile de drept si cele ingineresti, nu este viabil. "Daca masteratul va fi de numai un an, asa cum s-a vehiculat ideea, atunci inseamna ca va fi o pacaleala si pentru noi, si pentru studenti", ne-a declarat prof. dr. Ion Visa, rectorul Universitatii "Transilvania".
In Europa si in SUA, masteratul in domeniul tehnic dureaza cel putin un an si jumatate (adica cel putin 90 de credite), dar de cele mai multe ori doi ani. "Un master de numai un an (60 de credite) nu va fi recunoscut in afara si o sa lucram de unii singuri", spune prof. Visa.

Principalele modificari privind invatamintul universitar

Studiile universitare de licenta si admiterea la facultate se organizeaza pe 66 de domenii de studiu, si nu pe 369 de specializari, ca pina acum
Diploma de licenta obtinuta de studentii intr-un anumit domeniu de studiu este aceeasi, indiferent de specializare
Durata studiilor intr-un anumit domeniu este aceeasi, indiferent de forma de invatamint: zi, seral, frecventa redusa si la distanta
Fiecarui absolvent i se elibereaza, pe linga diploma de licenta, un supliment de diploma in care se va mentiona specializarea
Studiile de licenta vor dura trei ani (180 de credite transferabile), cu unele exceptii: domeniile Stiinte juridice si Stiinte ingineresti, unde studiile vor dura patru ani (360 credite)
La domeniile Medicina si Arhitectura durata studiilor ramine neschimbata, fiind deja reglementata la nivel european
Creditele transferabile dau posibilitatea mobilitatii studentilor intre universitatile romanesti, dar si intre cele romanesti si cele europene.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe