Djuvara, one man show

Atit titlul primei conferinte, "Razboiul de 77 de ani", cit si numele conferentiarului, Neagu Djuvara, au avut ecou la public peste asteptarile organizatorilor. In ultimele zece minute inainte ca Djuvara sa-si ocupe locul la microfon, Sala Atelier a Teatrului National era in plina miscare. Publicul a depasit capacitatea salii, de 219 locuri, suplimentate cu inca doua rinduri de banchete si cel putin tot atitea de scaune, ceea ce l-a impresionat vizibil pe Ion Caramitru cind a deschis conferinta. Gindite ca instrumente "de educare a publicului", aceste conferinte de la National nu se limiteaza, asa cum o facea initial Ion Marin Sadoveanu, la subiecte de dramaturgie. Ele aduc personalitati din toate zonele culturii, de la Nicolae Manolescu la Gabriel Liiceanu. Citiva dintre viitorii conferentiari, si anume Dan C. Mihailescu, Pavel Susara, Lucia Hossu Longin, Stefan Cazimir si Nicolae Noica, au testat terenul din sala la conferinta de ieri.

De ce ne conduc americanii

Demersul istoric al lui Neagu Djuvara a repus in discutie o realitate pe care unii nu o digera, altii o inghit cu noduri si altii o savureaza. "Sa nu ne ascundem dupa deget, traim in plina epoca de hegemonie americana. Nimic in lume nu mai misca fara invoirea Washingtonului", afirma cu convingere istoricul conferentiar. Noutatea discursului sau a constat in argumentele prezentate cu dezinvoltura si farmec. Perioada de 77 de ani, dintre Primul Razboi Mondial si caderea Uniunii Sovietice, care a dat si misteriosul titlu al conferintei, reprezinta epoca numita de Djuvara a "regatelor combatante". El identifica aceasta perioada la inceputurile fiecarei mari civilizatii, de la cele egipteana, chineza si greco-romana pina la cea moderna. Alta asemanare e faptul ca de obicei ultimii veniti - romanii, imparatul Qin sau americanii de azi - au cistigat puterea. Djuvara a aruncat in joc si argumentul ca marile civilizatii au fost conduse de grupuri mici si elitiste, numite "centralii", iar "perifericii" au ajuns in virf la sfirsitul fiecareia dintre ele.

Sfirsitul Europei si cruciadele musulmane

Fara sa faca un elogiu sau o critica cu adresa americana, argumentele de filosofia istoriei au delectat publicul. In ecuatia expusa de Djuvara, Europa isi vede sfirsitul civilizational prin caderea demografica si metisarea populatiei. Arabilor le lipseste puterea economica si militara sa se opuna noii dominatii. Lor le ramine fanatismul in plina "perioada a cruciadelor", de care nu scapa nici o religie. Disectia operata de Djuvara asupra istoriei a stirnit apetitul publicului pentru explicatii suplimentare. Destui spectatori se anuntau dornici sa mai puna intrebari cind Caramitru a anuntat sfirsitul primei conferinte.

Conferintele, intrerupte de comunisti

Teatrul National reia conferintele de duminica, initiate in 1931 de Ion Marin Sadoveanu. De trei ori director al Teatrului National, dramaturg si scriitor, Ion Marin Sadoveanu a sustinut pina in 1958 aceste conferinte pe teme de istoria dramaturgiei. Visul sau era sa scrie o istorie a dramaturgiei universale. In 1958, regimul comunist a intrerupt sirul de conferinte. Reluate acum, sub conducerea lui Caramitru, ele ii vor aduce in urmatoarele duminici la Sala Atelier pe Mircea Dinescu, Stefan Cazimir, Nicolae Manolescu, Nicolae Noica, Gabriel Liiceanu, Lucia Hossu Longin si Dan C. Mihailescu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe