Romanii prind drag de drog

Agentia Nationala Anti-Drog a dat ieri publicitatii raportul anual pe Romania, dar si cel elaborat pe intreaga UE de catre Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie. Conform estimarilor, pe vechiul continent ar exista un numar maxim de 2,1 milioane de consumatori de stupefiante.

Mai cuminti decit restul

Nici romanii nu stau pe roze la acest capitol: exista un trend ascendent si o preferinta pentru drogurile tari, dar a scazut numarul persoanelor care s-au tratat ca urmare a consumului de droguri, populatia amatoare de heroina injectabila din Bucuresti nu s-a schimbat cu nimic fata de anul trecut, plus ca mortalitatea cauzata de stupefiante a fost foarte redusa.

Repartitia tipurilor de droguri pe regiuni releva si ea citeva particularitati, locuitorii capitalei consumind aproape toate sortimentele, dar manifestind o preferinta pentru canabis. Tot bucurestenii consuma cea mai mare cantitate de heroina, dar mai putine amfetamine decit transilvanenii. Acestia au insa nisa lor: sint singurii utilizatori de LSD din Romania. Si sexul amatorilor de substante interzise constituie un criteriu de departajare.

Femeile si barbatii sint egali doar in ceea ce priveste consumul de cocaina, ei luindu-le-o inainte in privinta oricarui alt drog. Pe de alta parte, desi numarul persoanelor cercetate in justitie are o crestere constanta din 2001, raportul atesta ca anul trecut au fost anchetate 1.595 de femei in comparatie cu 402 de barbati.

Sase grade de cunoastere

Peste jumatate din populatia generala cunoaste cel mai bine heroina, cocaina si canabisul. Apropo de profilul consumatorului de droguri, 50% dintre subiectii studiului inclus in raport il privesc mai degraba ca pe o persoana bolnava decit ca pe un infractor. Totusi, nu vom deveni o noua Olanda prea curind, avind in vedere ca doar o cincime dintre cei intervievati s-au exprimat in favoarea tratarii consumatorilor de droguri ca orice alte persoane.

In rindul populatiei, toleranta fata de de stupefiante descreste odata cu virsta. Comparatia drogurilor cu alcoolul este relevanta pentru preferintele in materie de vicii ale opiniei publice: primele sint percepute ca lipsite de risc de 3,6% din respondenti, pe cind ultimul e considerat inofensiv de o treime dintre ei. In ceea ce priveste mass-media, presa scrisa se ocupa de droguri mai mult decit televiziunea, iar numarul articolelor pe acest subiect e in crestere. Jurnalistii sint in primul rind interesati de tema traficului, consumul fiind abia al treilea pe lista prioritatilor lor.

Preturi si efecte colaterale

Daca anul trecut s-a inregistrat o crestere spectaculoasa a pretului drogurilor, anul acesta singurul care si-a mentinut pretul a fost cel mai costisitor, in speta cocaina, in timp ce restul au scazut drastic. In schimb, a crescut semnificativ numarul infractiunilor comise ca urmare a consumului de stupefiante. De altfel, se constata si o crestere, continua fata de anii trecuti, a persoanelor care se declara consumatoare de droguri inainte de intrarea in penitenciar. Dintre acestea, o majoritate de 85% prefera heroina. Tot probleme cu stupefiantele au si copiii strazii: peste o treime dintre ei consuma regulat aurolac de peste patru ani.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe