Social • 21 Septembrie 2009 • 15:24
Desfigurati de cladirile de beton ale regimului comunist, apoi de colosii de sticla pe model occidental, Bucurestii isi redescopera istoria, saratorind cei 550 de ani de la infiintare si afisand dorinta de a-si prezerva patrimoniul arhitectural grav amenintat, relateaza AFP intr-un reportaj.
Agentia France Press trece in revista problemele unui oras afectat de megalomania comunista, dar mai ales de cupiditatea capitalista: cladiri de beton, reminescente ale totalitarismului, se insotesc cu gigantii de sticla si metal ai unui capitalism agresiv, noteaza NewsIn.

"Prioritatea noastra este sa restauram monumentele istorice si sa ne opunem celor care vor sa distruga capitala", este citata declaratia de joi a ministrului Culturii, Theodor Paleologu. Potrivit ministrului, romanii sunt constienti de faptul ca trebuie sa isi salveze mostenirea, care reprezinta "o problema de viata si moarte" pentru Bucuresti si cele doua milionae de locuitori ai sai.

Bucurestean prin adoptie, Nicusor Dan si-a abandonat cariera de matematician pentru a fonda asociatia "Salvati Bucurestiul". "Am simtit ca identitatea mea este agresata", a declarat acesta, enumerand cladirile cu arhitectura unica lasate prada ruinei ori demolate fara sens, pentru a face loc cladirilor inalte, in contradictie cu armonia unor colturi din oras.

"Bucurestii au inca 20.000 de case de la inceputul secolului XX, care au farmec si care risca sa fie distruse", a precizat acesta. Lacune legislative, birocratie, coruptie si aviditate, toate acestea formeaza un cocktail mortal pentru orasul odinioara supranumit "Parisul Balcanilor".

Potrivit arhitectului Stefan Manciulescu, emigrat in Franta in 1980, "distrugerile de dupa 1990 sunt mai grave decat toate cele din perioada comunista". Arhitectul Tudor Frolu merge dincolo de activism si investeste in recuperarea unei cladiri emblemtice pentru Bucuresti, Bursa de marfuri, ridicata in 1898. "Acest oras trebuie sa inceteze sa fie micul Paris si sa devina marele Bucuresti", este crezul acestuia, pentru care criza economica poate ajuta la stoparea euforiei imobiliare.

Aflat la Bucuresti pentru a marca cei 15 ani de cooperare intre Universitatea de arhitectura Bucuresti si scoala franceza de la
Chaillot, pentru restaurarea unor biserici romanesti, arhitectul-sef al Monumentelor istorice din Franta, Benjamin Mouton, califica drept tragica "rezistenta intereslor private" la eforturile autoritatilor. "Este necesara o mobilizare pe termen lung, dar in final omul si memoria lui vor castiga", spune acesta.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.