Lista '89. Marii absenti ai dosariadei

Se pregatesc acum PSD si PRM, partide ai caror membri lipsesc aproape cu desavirsire din primul lot de dosare primit de Colegiu.

Un singur deputat PSD, de existenta caruia s-a aflat cu acest prilej (Ion Mocioalca), figureaza pe lista. Paradoxal, singurul partid parlamentar care nu are nici un suspect de colaborare cu Securitatea, in prima transa, este PRM, formatiunea care si-a asumat deschis activitatea fostei politii politice, echivalind-o cu o proba de patriotism. Zilele viitoare urmeaza sa soseasca patru dosare de la SIE, iar in saptaminile care vin continua transferul de dosare de la SRI catre CNSAS. Deocamdata, nu se stie ce nume de politicieni vor contine urmatoarele loturi si de la ce partide sint. In afara de surprizele de rigoare, probabil ca ele vor contine si nume asteptate, data fiind biografia unora dintre politicieni. Din primul lot de oameni politici aflat in vizorul CNSAS lipsesc nume importante, ale caror raporturi cu Securitatea sint departe de a fi lamurite. Iata de ce, saptaminalul "Prezent" va propune o lista a absentilor de pina acum.

OFITERII, NEDERANJATI DE CNSAS

O categorie aparte de politicieni ajunsi dupa 1989 in Parlamentul Romaniei sint cei care au fost ofiteri de Securitate. Deconspirarea politicienilor-informatori ar trebui insotita de cercetarea activitatii securistilor insisi, deveniti, dupa 1989, politicieni. Ofiterii de Securitate par insa cel mai putin expusi activitatii CNSAS.

Inca din 1982, partidul luiC.V. Tudor a promovat fara complexe in structurile sale de conducere fosti ofiteri de Securitate. Ei se regasesc si astazi in demnitati publice. Viceliderul grupului parlamentar al PRM din Camera Deputatilor (functie detinuta in legislatura trecuta de fostul ofiter de Securitate Sever Mesca), Ilie Merce, a fost ofiter de Securitate timp de 28 de ani. O buna bucata de timp, el a lucrat ca ofiter de informatii in Ministerul de Interne, departamentul securitatii statului.

Despre colonelul Merce s-a spus ca ar fi fost responsabil pentru arestarea si condamnarea mai mai multor dizidenti, intre care Dumitru Iuga, care i-a intentat si un proces penal pentru politie politica. Un alt deputat PRM, Dan Dumitru Zamfirescu, a fost timp de zece ani ofiter de Securitate. Zamfirescu si-a continuat activitatea pina in 2002, ca ofiter SRI. PRM e insa departe de a detine monopolul cooptarii fostilor securisti. PSD s-a laudat pina in 2004 cu deputatul Ristea Priboi, fost ofiter de Securitate, suspectat ca a contribuit la reprimarea manifestantilor de la Brasov din 15 noiembrie 1987.

Pe linga secretarul executiv Silvian Ionescu, fost prefect al Capitalei si actual sef al Garzii de Mediu, alti doi ofiteri de Securitate au facut cariera in PD. Nicolae Stanca, presedintele filialei judetene Salaj, si Marin Antonescu, vicepresedintele filialei Dimbovita, ultimul fost lucrator, inainte de 1989, la ambasada romana din Belgia, au declarat public, dupa ce au fost deconspirati de presedintele PC, Dan Voiculescu, ca au fost ofiteri de contrainformatii.

Ca toti ceilalti politicieni - fosti ofiteri sau informatori ai Securitatii, de la Ristea Priboi la Dan Voiculescu si Mona Musca, cei doi au negat ca ar fi facut politie politica si s-au declarat mindri ca Securitatea le-a oferit ocazia sa-si serveasca patria inainte de 1989.
Ofiterii de Securitate deveniti politicieni nu pot ajunge la CNSAS decit prin intermediul dosarelor informatorilor sau ale acelora pe care i-au urmarit. E singurul mod in care CNSAS poate stabili daca un politician, care a fost nu doar simplu colaborator, ci chiar ofiter de Securitate, a facut politie politica.
Constantin Ticu Dumitrescu ne-a declarat ca "doar cei care au lucrat la fosta Securitate, dar au declarat fals ca nu au facut-o, pot fi trimisi in fata justitiei. In rest, legea nu este vindicativa. Atita vreme cit legea lustratiei pe care am depus-o in 1994, nu cum se lauda doamna... minunea asta care se cheama Musca, a fost respinsa, nu exista nici un fel de prevedere care sa oblige un partid sa nu-i lase sa candideze".

ACTIVISTII POLITICI, DOSITI PRIN DOSARELE VICTIMELOR

O alta categorie de politicieni care au colaborat cu Securitatea, dar la care se va ajunge greu, este cea a activistilor de partid, cei care au avut functii pe linie PCR.

Istoricul Stejarel Olaru ne-a declarat ca "era foarte greu pentru un membru de partid sa fie recrutat de Securitate, deoarece aceasta trebuia sa aiba acceptul primului secretar sau al secretarului organizatiei de partid pentru a fi recrutat. Pe de alta parte, informatorii deja recrutati de Securitate care deveneau membri de partid incetau, de regula, aceasta munca in mod oficial, iar mapele anexe din dosarele lor, in care se aflau notele informate date pina in acel moment, erau distruse.

Dar chiar si aceste dosare pot fi gasite in dosare terte, adica in dosarele persoanelor care au fost urmarite de Securitate si despre care respectivii informatori au dat notele informative care, aflate la mapa anexa, au fost distruse, dar aflate in dosarul victimei, inca se pastreaza". Dupa 1989, multi fosti activisti de partid au facut cariera in politica.

Printre cei mai cunoscuti activisti, despre care nu stim insa daca au colaborat sau nu cu fosta Securitate, sint si nume sonore precum Viorel Hrebenciuc, activist la Consiliul judetean Bacau intre 1982 si 1989, actualmente seful deputatilor PSD din Camera deputatilor; Octav Cozminca, fost sef de cadre la UTC, acum senator PSD; Tudor Mohora, presedinte al UASCR pina in 1985, vicepresedinte al Consiliului Popular sector 4 pina in 1989, in prezent deputat PSD; Corneliu Ciontu, intre 1973 si 1987 activist la consiliul Popular al sectorului 5, fost parlamentar PRM, actualmente membru PNG.

Constantin Ticu Dumitrescu, membru CNSAS, afirma ca "nici in privinta activistilor de partid nu ar putea opera decit o lege a lustratiei. Doar daca au avut relatii cu Securitatea... In general, noi nu avem o evidenta exacta, deoarece nu ni s-au predat decit 600 de mii de cartoteci din milionul asta si vreo sase sute de mii de dosare. Incit nu stim ce avem si ce nu avem".

Inainte de 1989, au mai avut functii importante si presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, pina in 1987, director adjunct al Comitetului de Stat al Planificarii, iar intre 1987 si 1990, director al directiei sinteze, probleme financiare, bancare si pret din CSP; deputatul PSD Leonard Cazan, director adjunct la Comitetul de stat al Planificarii, 1973-1989; deputatul PSD Cristian Dumitrescu 1983-1989, comentator de politica externa la Scinteia Tineretului.

DOSARE DE NEGASIT

La 9 noiembrie 1973, Traian Basescu, student la Institutul de Marina din Constanta, a fost recrutat ca informator de catre Directia a IV-a a Securitatii (contrainformatii militare), potrivit documentelor furnizate presei de Mugur Ciuvica. Dosarul sau de retea, cu numarul 3990/ 09. 11. 1973, ar fi fost transferat, la 29 septembrie 1976, de la Directia Siguranta Militara la Securitatea Constanta. Nimeni insa, cel putin din CNSAS, nu l-a vazut.

Traian Basescu nu a negat niciodata ca a avut legaturi cu Securitatea in calitate de ofiter de marina si de reprezentant al Navrom in Belgia. Intr-un raspuns public dat, pe aceasta tema, lui Mugur Ciuvica, presedintele a precizat doar ca nu a colaborat niciodata cu Securitatea "ca politie politica". Intre 1987 si 1989, Traian Basescu a lucrat la Anvers, ca sef al agentiei Navrom, calitate in care era obligat sa faca rapoarte catre Securitate. In aceeasi perioada, responsabil al CIE (Directia externa a Securitatii) era Silvian Ionescu, actualul secretar executiv al PD.

Desi Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a decis de aproape o luna desecretizarea dosarelor tuturor politicienilor, purtatorul de cuvint al CNSAS, Cazimir Ionescu, a anuntat, la sfirsitul saptaminii trecute, ca nici un dosar, de urmarire sau de retea, care sa-l vizeze pe Traian Basescu, nu a ajuns pina acum in custodia institutiei. "Nu exista nici un dosar. Am primit raspuns negativ la apelurile noastre de la toate institutiile detinatoare de dosare - SRI, SIE, MApN - de doua ori, in 2004 si inclusiv in 2006, dupa cererea facuta de domnul Emil Constantinescu. Nici o institutie nu ne-a raspuns ca ar exista un astfel de dosar", a declarat purtatorul de cuvint al Colegiului CNSAS.

Acelasi mister planeaza si asupra celui caruia Traian Basescu i-a urmat la Palatul Cotroceni. "S-a aflat in permanenta sub urmarirea si supravegherea organelor de Securitate, care au incercat sa-l izoleze, sa-l scoata din viata publica, sa-i controleze si sa-i limiteze posibilitatea de comunicare". Acesta este rezumatul raporturilor dintre fostul presedinte si Securitate, in varianta pentru Curriculum Vitae, postata pe site-ul Senatului. Ion Iliescu se considera o victima a Securitatii. Ipostaza nu se refera si la perioada ’67-’71, cind Ion Iliescu a fost ministru al Tineretului, sau la anii ’71-’79, cind a indeplinit functia de prim-secretar de partid la Timis si Iasi, functie in a carei subordonare intra, cel putin teoretic, si Securitatea locala.

Fostul presedinte se plinge mai ales de ultimii cinci ani ai comunismului, cind, retrogradat in postul de director al Editurii Tehnice si suspectat ca unelteste pentru rasturnarea lui Ceausescu, ar fi fost supravegheat zilnic de Securitate.

Nu exista insa pina astazi nici o confirmare oficiala a acestor declaratii. Nimeni nu se indoieste de existenta unui dosar - sau a unor dosare - de Securitate ale lui Ion Iliescu, dar nici unul din acestea nu se numara printre primele 29 descretizate in urma deciziei CSAT.

GINDITORUL DE LA PALATUL VICTORIA

Intre politicienii cu greutate suspectati de colaborare cu Securitatea se numara si actualul consilier prezidential Theodor Stolojan, care a detinut, pina in 1989, functia de director al Directiei valutare si al relatiilor financiare internationale din cadrul Ministerului Finantelor. Stolojan a negat si el orice legatura cu fosta politie politica. Potrivit unuia din membrii Colegiului CNSAS, Mircea Dinescu, institutia detine informatia ca Stolojan avea un dosar de urmarit, dar acest dosar nu a intrat inca in posesia CNSAS.

Un alt consilier, a carui influenta politica a crescut spectaculos in ultimul timp, nu a fost inca verificat de CNSAS.

"Multumesc firmei de publicitate GMP si lui Dorel Sandor, cei care au facut posibile mesajele mele, numai ca ultimul nu e aici, gindeste". In mitingul in care a sarbatorit victoria in alegerile prezidentiale din 2004, Traian Basescu a tinut sa-i aduca un omagiu public consilierului de imagine al Aliantei DA. Numele lui Dorel Sandor a circulat printre posibilii consilieri prezidentiali. In cele din urma, Sandor a optat pentru Palatul Victoria, devenind consilierul premierului Tariceanu.

Dorel Sandor e un analist cu o bogata experienta de consilier al liderilor politici. Inca din 1990, a fost un apropiat al FSN-ului si al lui Petre Roman, cu care a colaborat pina in 2000, cind fostul lider PD a suferit un esec rasunator in alegerile prezidentiale. Dar experienta sa politica e si mai veche. Revolutia l-a prins in postura de profesor de socialism stiintific la Academia "Stefan Gheorghiu", dar si la Scoala de ofiteri ai Securitatii, de la Baneasa.

Dupa 2004, Sandor are reputatia de a fi devenit adevarata eminenta cenusie a cabinetului Tariceanu. Functii importante incredintate de executiv, cum este cea de sef al AVAS, detinuta de Razvan Orasanu, au fost atribuite unor persoane recomandate de Sandor. Potrivit unor surse guvernamentale, Sandor, care ar superviza discursurile primului-ministru, se afla la originea unor decizii controversate ale premierului, care nu au fost discutate in prealabil in conducerea PNL. Intre acestea, revenirea asupra decizei de a demisiona, din vara anului trecut, si recenta propunere de retragere a trupelor romanesti din Irak. Dorel Sandor nu este membru al PNL si nu figureaza pe lista celor 156 de demnitari a caror verificare a fost ceruta CNSAS-ului de catre liberali.

VADIM, TURNATORUL ALBIT

Corneliu Vadim Tudor e unul din politicienii care, inainte de 1989, au practicat politia politica la vedere. Considerata o publicatie a Securitatii, revista "Saptamina", in paginile careia a semnat CVT, a dus o campanie furibunda impotriva "Europei libere", a scriitorilor care nu urmau intocmai linia partidului si a semnalat prompt organele competente orice dizidenta camuflata sub creatii artistice. Nu s-a margint la atit: fragmente din mai multe dosare de Securitate, publicate de presa in ultimii ani, dovedesc ca Vadim si-a asumat pina la capat conditia de aparator al regimului, semnalind sefilor Securitatii, in discutii personale, potentialele pericole la adresa securitatii statului pe care le-ar reprezentata diferiti scriitori si cerind desfiintarea, ca masura preventiva, a Uniunii Scriitorilor.

In octombrie 2004, colaborarea lui Vadim cu Securitatea a fost discutata de CNSAS. Cu patru voturi pentru si patru impotriva, CNSAS a hotarit ca liderul PRM nu a facut politie politica, decisiv fiind votul presedintelui de sedinta, Gheorghe Onisoru. Acesta a explicat ca Vadim nu poate fi acuzat de politie politica pentru ca nu exista un angajament scris de colaborare cu Securitatea si nici note informative specifice dosarelor de urmarire pe care sa le fi semnat.

Decizia (care a fost votata si de doi actuali membri ai Colegiului CNSAS, Ladislau Csendes si Constantin Buchet) a provocat demisia din Colegiu a lui Andrei Plesu. Cazul C. V. Tudor nu a fost reanalizat pina acum de CNSAS. Aparitia listei celor 29 i-a prilejuit liderului PRM o noua apologie a fostilor securisti. Vadim a afirmat ca deconspirarea acestora reprezinta "o diversiune extrem de periculoasa" si i-a asigurat pe fostii ofiteri si informatori ai Securitatii ca vor fi oricind bine primiti in PRM. "Cine n-a ucis, n-a furat si n-a fost lichea sa vina la mine, ca sa salvam impreuna patria de la dezastru. Daca nu ma convinge nimeni ca acesti oameni au facut ceva rau, ii primesc la mine!", a spus Vadim Tudor.

Alaturi de Vadim Tudor, destui demnitari peremisti au ocupat inainte de 1989 functii care presupuneau, daca nu o relatie cordiala cu Securitatea, in orice caz o atentie speciala din partea acestei institutii. Deputatul PRM Dumitru Avram a lucrat, intre 1970 si 1986, la agentia de presa Agerpres ca redactor, publicist-comentator si, ulterior, redactor sef adjunct.

Pe deputatul PRM Paul Magheru, Revolutia l-a prins in strainatate, unde servea patria de peste 6 ani la Universitatea din Bratislava, la care fusese trimis ca profesor de limba romana. Intre 1980 si 1989, actualul deputat Anca Petrescu a lucrat sub directa indrumare a lui Nicolae Ceausescu, la punerea in opera a proiectului sau arhitectural, Casa Poporului. Colegul ei de partid si de Parlament, Petre Popeanga, a lucrat o vreme, pina in 1989, in Ministerul Comertului Exterior.

Securitate = politie politica

>> Nu doar cei noua politicieni cu dosare de retea ar putea fi declarati de CNSAS colaboratori ai Securitatii ca politie politica. Declaratii incriminante date Securitatii, care ar duce la un verdict similar, ar putea fi gasite si in dosarele celor pe care Securitatea i-a urmarit. Este cazul liderului PC, Dan Voiculescu, care a fost declarat colaborator al Securitatii ca politie politica pe baza unui astfel de dosar.

Pe de alta parte, nu toti informatorii sint considerati, pe baza actualei legislatii, colaboratori ai politiei politice. Decisiv este continutul notelor informative, pe baza carora CNSAS se pronunta. Aceasta procedura isi are originea in distinctia facuta de legea accesului la dosare intre Securitate si politie politica, distinctie care pleaca de la premisa ca nu toata activitatea securitatii poate primi aceasta eticheta. Constantin Ticu Dumitrescu crede insa ca aceasta distinctie este cu totul artificiala. "Securitate si politie politica sint notiuni sinonime. Cine a semnat un angajament cu Securitatea si a dat, sub nume conspirativ, note informative, a facut politie politica", spune Constantin Ticu Dumitrescu. II

Noua dosare de retea

>> Primul lot de politicieni ajuns la CNSAS dupa decizia de desecretizare luata de CSAT a cuprins noua nume de parlamentari care au avut dosare de retea (informatori). Cele mai sonore sint cele ale Monei Musca, al lui Frunda Gyorgy si al liderului deputatilor PD, Cristian Radulescu. Alti 20 de politicieni, intre care Adrian Nastase, Radu Berceanu si aproape intreaga conducere a UDMR, in frunte cu Marko Bela, au ajuns la CNSAS cu dosare de urmariti. "Lista celor 29" e departe de a fi exhaustiva.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe