Curtea Constitutionala (CC) a decis, miercuri, ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Executiv si Parlament, ca urmare a refuzului parlamentarilor de a dezbate motiunea de cenzura inaintata dupa ce Guvernul si-a asumat raspunderea pe Legea educatiei, spun surse oficiale.

Guvernul a transmis, in 15 noiembrie, Curtii Constitutionale o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Executiv si Parlament, aratand ca acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura, depusa ca urmare a angajarii raspunderii.

CC a admis cererea Executivului, spun surse oficiale.

  • Premierul a solicitat presedintelui si judecatorilor Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, pe de alta parte, si sa constate ca blocajul institutional cu privire la prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura poate fi inlaturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a raspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educatiei Nationale.
  • In scrisoare se arata ca angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului reprezinta un gest politic prin care acesta isi pune la dispozitie mandatul si ca, desi presedintele Senatului, Mircea Geoana, a inteles sa dispuna de prerogativa prevazuta de art. 146 lit. e) din Constitutie si sa sesizeze Curtea Constitutionala, in data de 19 octombrie 2010, cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Guvern, Legislativul nu a considerat ca prin angajare s-ar aduce atingere competentei sale de unica autoritate legiuitoare si, in consecinta, a parcurs calendarul adoptat pentru desfasurarea acestei proceduri.

Premierul a atentionat ca, desi regulamentul Parlamentului prevede in mod imperativ ca motiunea de cenzura se prezinta in cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depasit.
  • In opinia sefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa urmatoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constitutionala, fiind de natura a da nastere, prin refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatia sa (dezbaterea motiunii de cenzura inregistrate) la veritabilul conflict juridic intre cele doua autoritati, respectiv Guvern si Parlament.

"Apreciem ca o eventuala prevalare a Parlamentului de Decizia Curtii Constitutionale 1.431/3 noiembrie 2010 in sensul ca motiunea de cenzura nu ar mai trebui sa-si urmeze cursul, este neintemeiata, pentru urmatoarele motive: Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, Parlamentul, prin Birourile permanente ale celor doua Camere, a permis Guvernului sa-si angajeze raspunderea, fixand si data prezentarii proiectului de lege si solicitand plenului inscrierea pe ordinea de zi a angajarii raspunderii guvernamentale asupra Proiectului legii educatiei nationale, solicitare care a fost aprobata de plen cu votul a 336 deputati si senatori. Guvernul, uzitand de aceasta permisiune, si-a angajat propriu-zis raspunderea in plenul celor doua Camere ale Parlamentului, in baza art. 114 a Constitutiei Romaniei. Altfel spus, chiar daca un astfel de conflict a existat, el a incetat prin acceptarea de catre Parlament a angajarii raspunderii Guvernului. Aceasta decizie a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 12 noiembrie 2010, cu mult dupa expirarea termenelor pentru prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura", a sustinut primul-ministru.

Un alt argument invocat de premier a fost ca decizia Curtii Constitutionale nu este de natura sa conduca prin ea insasi la incetarea procedurii angajarii raspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curtii, Guvernul nu a fost obligat sa renunte la procedura angajarii raspunderii asupra Proiectului Legii Educatiei nationale, desi Presedintele Senatului, Mircea Geoana, solicitase expres acest lucru.

Curtea Constitutionala a constatat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, aflat in dezbatere parlamentara, respectiv la Senat, in calitate de Camera decizionala, nu isi gaseste nicio motivare si apreciaza ca nu exista nicio dovada a vreunui blocaj sau a unei inactivitati parlamentare cu referire la proiectul de lege in discutie.

In acelasi timp, insa, cu privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa oblige Guvernul sa renunte la procedura angajarii raspunderii, Curtea constata ca aceasta cerere excedeaza competentei sale, solutia apartinand in exclusivitate autoritatilor publice aflate in conflict.

Citeste si:
CCR: Legea care scapă evazioniştii de închisoare se află în dezbatere
CCR: Legea care scapă...

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, i-a solicitat intr-o scrisoare premierului Emil Boc retragerea "din procesul legislativ a proiectului Legii educatiei nationale", asupra caruia Guvernul si-a asumat raspunderea.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.