Umar la umar impotriva lui Basescu

Traian Basescu e decis sa organizeze un referendum in privinta parlamentului unicameral, chiar daca partidele se vor opune. Dar schimbarea Constitutiei se poate face doar cu acordul Parlamentului, iar Nastase si Tariceanu vor sa puna in discutie raporturile dintre presedinte si premier.

"Unii politicieni s-au enervat dupa declaratiile mele din SUA pe aceasta tema, dar voi merge pina la a organiza un referendum, sa vedem daca poporul vrea una sau doua Camere si sa vedem daca mai indraznim sa comentam dupa votul electoratului", a declarat Basescu la revenirea din SUA. "Eu am convingerea ca electoratul din Romania ar dori o singura Camera, din foarte multe motive". El a subliniat ca "voi incerca sa duc lucrurile catre un referendum, in acord cu partidele". Liderii partidelor parlamentare vor fi convocati pentru consultari, la sfirsitul saptaminii, la Cotroceni.

Diaspora, autorul moral al referendumului

Seful statului a explicat ca, in vizita din SUA, a vorbit despre acest subiect cind a raspuns intrebarii unui roman din diaspora interesat cum ar putea fi aceasta reprezentata in parlament. "Eu i-am raspuns ca un motiv de modificare a Constitutiei poate fi posibilitatea realizarii unui parlament unicameral. Daca aceasta explicatie data romanilor din diaspora a facut valuri la Bucuresti, mi se pare deplasat", a completat Basescu. Presedintele este de parere ca momentul reformarii Parlamentului poate fi in 2008. Traian Basescu a explicat ca un prim motiv pentru un parlament unicameral il reprezinta faptul ca, de la 1 ianuarie 2007, pentru Romania se mai creeaza un parlament, cel al UE.

Un alt motiv este legat de faptul ca "din ’92 pina acum, comportamentul parlamentului a trebuit sa fie unul de anexa a guvernului, fara voia lui". El a criticat posibilitatea pe care parlamentul a dat-o guvernului, de a emite enorm de multe ordonante de urgenta. In opinia presedintelui, un al treilea motiv e legat de costul scazut al intretinerii unei singure Camere.

Intre da si ba

Reactiile partidelor au fost diferite. Presedintele PD, Emil Boc, a declarat ca pedistii vor raspunde pozitiv invitatiei lui Basescu. Pe aceeasi linie cu PD se afla si PSD, presedintele Mircea Geoana declarind, conform Mediafax, ca va raspunde pozitiv invitatiei presedintelui. PSD insa isi rezerva, conform lui Geoana, dreptul de a se pronunta asupra "intentiilor reale" ale acestuia si asupra temelor propuse de seful statului.

Conducerea PNL se va reuni saptamina viitoare pentru a decide. Surse liberale declara insa ca majoritatea membrilor BPC sustin ideea lui Tariceanu, care deja s-a pronuntat impotriva parlamentului unicameral. Premierul s-a ferit simbata sa comenteze noile declaratii ale presedintelui, pe motiv ca nu le cunoaste.

UDMR doreste mai degraba imbunatatirea actualului sistem bicameral decit formarea unei singure Camere a Parlamentului, conform presedintelui Marko Bela. PRM, prin vocea vicepresedintelui Lucian Bolcas, a anuntat ca nu se va duce la Cotroceni, iar PC s-a laudat ca ideea unicameralismului a fost a sa si a cerut consultari pe aceasta tema. Anticipind aceste reactii, seful statului nu parea in-grijorat ca nu va intruni acordul pentru referendum. "Daca nu, o sa-l facem", a spus el.

Nastase si Tariceanu contraataca

Daca deschide subiectul modificarii Constitutiei, presedintele s-ar putea trezi atacat pe propriul sau teritoriu, adica in ceea ce priveste prerogativele sale. Presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, si premierul Calin Popescu Tariceanu au declarat, fiecare separat, ca ar trebui modificate raporturile dintre seful statului si premier. Nastase spune ca, mai inainte de orice, populatia ar trebui sa decida daca vrea o republica parlamentara, cu un prim-ministru puternic, sau un sistem in care presedintele sa aiba prerogative sporite.

Desi a facut referire la frecventele interventii ale lui Basescu in privinta agendei Executivului, fostul premier vorbeste si din propria sa experienta. Nastase a pomenit prima oara despre regimul parlamentar in 2002, pe fondul contradictiilor cu presedintele de atunci, Ion Iliescu. Sugestia lui Nastase se pliaza pe cea a premierului Tariceanu, care a declarat saptamina trecuta ca exista o suprapunere de atributii intre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni. Mai exista si alte voci in PNL care sustin aceasta idee, una fiind cea a vicepresedintelui Puiu Hasotti.

Costurile parlamentarismului romanesc
Procesul legislativ in Romania este complicat de faptul ca nici una dintre Camere nu este, prin prerogative, superioara celeilalte, din cauza orgoliilor clasei politice. Buna functionare a unui sistem democratic nu depinde insa de numarul de Camere al Parlamentului.

Cele doua Camere ale Parlamentului au functionat multa vreme in paralel, fara vreo diferentiere a prerogativelor. Abia cu ocazia revizuirii Constitutiei, in 2003, deputatii si senatorii si-au marcat teritoriul, sau mai precis domeniile asupra carora au ultimul cuvint in materie de legislatie. Astfel, un proiect de lege ajunge mai intii la una dintre Camere, care este sesizata in prima lectura. Aici, proiectul poate fi retinut intre 45 si 60 de zile, termen dupa care, daca nu este inca adoptat, trece automat in cealalta Camera.

Aceasta este cea sesizata pe fond, care are ultimul cuvint cu privire la forma finala a textului. In cazul acesteia nu mai este prevazut un termen pina la care sa finalizeze textul. Conform impartelii din Comisia Constituanta, Senatul se pronunta pe fond in privinta tratatelor si acordurilor, a legilor de organizare a guvernului, a legilor privind statutul minoritatilor nationale, a celor vizind administratia locala etc. In schimb, Camera Deputatilor face legea in privinta sistemului electoral, a stabilirii statutului deputatilor si senatorilor, a organizarii invatamintului sau a stabilirii raporturilor de munca.

Totul de doua ori

Orice lege trebuie sa petreaca un timp dublu, trecind pe la fiecare Camera prin comisii si apoi prin plen, dupa ce asteapta timpul regulamentar pentru depunerea de amendamente. In plus, din cauza necunoasterii noilor prevederi, parlamentarii s-au trezit de citeva ori ca erau gata sa ia in discutie proiecte care trebuia sa fie trimise mai intii celeilalte camere.

Robinetul pe unde se scurg banii

Cele doua Camere au, in total, 469 de parlamentari: 332 de deputati si 137 de senatori. Cheltuielile pentru asigurarea activitatii acestora cresc de la an la an, nu numai prin marirea salariilor alesilor si a functionarilor parlamentari, dar si prin cheltuielile pentru dotarea cu calculatoare si televizoare de ultima generatie, pentru innoirea parcului auto etc.

Pe anul in curs, Senatul are alocate de la buget 818 miliarde de lei, iar Camera Deputatilor - 1.754 de miliarde. In 2004, Senatul a primit 680 de miliarde, iar Camera 1.446.

Partidele parlamentare, amenintate cu vocea poporului

Oamenii de linga Basescu spun ca ultima tema lansata de presedinte nu urmareste declansarea alegerilor anticipate. Analistii politici ii dau credit presedintelui.

"Presedintele Traian Basescu nu urmareste, in acest fel, declansarea de alegeri parlamentare anticipate", ne-au declarat apropiati ai sefului statului, referitor la declaratiile facute in SUA cu privire la necesitatea introducerii parlamentului unicameral.

Conform acestora, Basescu "nu crede ca referendumul poate fi convocat in perioada imediat urma-toare" si "nu vrea sa forteze mina Parlamentului pentru a aproba referendumul, dar asteapta sa vada daca parlamentarii au curajul sa respinga consultarea poporului intr-o chestiune atit de delicata". Contactat de "Cotidianul", analistul politic Cristian Pirvulescu spune ca "trebuie sa plecam de la buna-credinta a presedintelui", insa ca, lansata peste modificarea Constitutiei, aceasta idee poate avansa pina la modificarea atributiilor presedintelui, fie ca este vorba despre sporirea sau diminuarea acestora. Potrivit lui Pirvulescu, introducerea sistemului unicameral ar trebui sa reduca prerogativele prezidentiale, altfel "riscul de derapaj al presedintelui este foarte mare".

La rindul lui, analistul Cristian Preda spune ca declaratiile lui Basescu "sint rezultatul unei intimplari" si ca nu si-a propus dinainte sa deschida aceasta tema. Preda mai con-sidera ca presedintele nu vrea sa piarda trenul acestei dezbateri, lansate de PSD, pentru ca tine sa conduca aceste discutii publice.

Imagine versus legislatie

Declaratia presedintelui, conform careia va face oricum referendum, chiar daca partidele nu vor, se bazeaza mai mult pe imagine decit pe prerogativele legale.

Conform legii, presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Cind insa acestea implica modificarea Constitutiei, drepturile sefului statului sint restrinse drastic. El poate initia revizuirea Constitutiei numai la propunerea guvernului. Aceasta ar mai putea fi declansata de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, adica 117. Numai ca democratii nu au atitia parlamentari. Chiar daca ei ar reusi sa adune semnaturi, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Abia apoi se poate organiza referendum.

Pirghiile legislative se afla, asadar, in mina partidelor parlamentare, care nu s-au aratat entuziasmate de idee. Chiar daca aceasta ar fi aprobata de lideri, acestia ar avea dificultati in a-i determina pe alesi sa voteze ceva ce le reduce sansele de a mai fi alesi. Sigurele arme ale presedintelui sint imaginea buna (60% incredere, conform ultimului sondaj INSOMAR), credibilitatea scazuta a Parlamentului (18% conform GALLUP) si faptul ca populatia sprijina ideea unui parlament unicameral.

Cutia Pandorei

Odata deschis subiectul modificarii Constitutiei, aceasta nu se va rezuma numai la introducerea sistemului unicameral, intrucit partidele au si alte solicitari privind schimbarea legii supreme: forma de organizare a statului: republica parlamentara sau prezidentiala; idee sustinuta de Adrian Nastase si imbratisata si de o parte a liberalilor, inclusiv de Tariceanu, votul uninominal, introducerea unei cai de atac asupra hotaririlor Curtii Constitutionale, regionalizarea, tema urmarita cu insistenta de UDMR.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe