Interdictia de a parasi tara impusa lui Gigi Becali nu are legatura cu imunitatea parlamentara, spun specialistii, in conditiile in care calitatea de europarlamentar, care confera aceasta imunitate, este obtinuta prin prezenta acestuia la Bruxelles.
Instanta a decis: Becali nu poate pleca la Bruxelles

Surse din magistratura au explicat pentru NewsIn ca un parlamentar european ales in Romania beneficiaza de aceleasi imunitati pe care le are un parlamentar obisnuit in Romania. "Trebuie sa ne raportam la prevederile Constitutiei Romaniei in materie de imunitate parlamentara", afirma sursele citate.

Insa in legislatia romaneasca nu exista referire la situatia in care unui parlamentar ii este impusa o restrictie de a nu parasi tara, ca in cazul Becali.

Articolul 72 din Constitutia Romaniei prevede ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", arata specialistii.

Aceasta prevedere trebuie coroborata, asadar, cu legislatia europeana. Potrivit articolului 9 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Comunitatii Europene, pe durata sesiunilor adunarii, membrii acesteia beneficiaza pe teritoriul national de imunitatile recunoscute membrilor parlamentului propriei tari, iar pe teritoriul oricarui alt stat membru de exceptare de la orice masura de retinere sau de urmarire penala. Imunitatea este valabila inclusiv pe perioada deplasarii spre locul de desfasurare a reuniunii Adunarii, cat si la intoarcere.

Ca rezultat, magistratii au explicat ca restrictia de a parasi tara, impusa patronului Stelei, nu poate fi anulata de imunitatea de care acesta ar beneficia ca europarlamentar. Si asta doarece, spun magistratii, nu exista un articol de lege care sa prevada asa ceva.

De altfel, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, a afirmat, pentru NewsIn, ca Becali se afla in situatia de a face o cerere de ridicare a interdictiei ca o persoana de rand. "Restrictia impusa nu are nicio legatura cu imunitatea. Prevederile Constitutiei fac referire stricta doar la perchezitie, retinere sau arestare, singurele conditionate de aceasta imunitate", explica Iorgulescu.

Ca urmare, singurul lucru care ar urma sa se intample in cazul Becali este declinarea dosarului sau la Parchetul General, au explicat surse judiciare.

Potrivit acestora, tinand cont de textele de lege, cazul Becali ar putea doua turnuri care tin mai mult de strategia pe care doreste sa o abordeze procurorul de caz de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti care instrumenteaza in acest moment dosarul.

"Fie procurorul de caz, imediat dupa ce primeste dovada ca George Becali a fost ales parlamentar european, declina intreg dosarul la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fie poate disjunge dosarul si trimite la Parchetul General doar partea de dosar care il vizeaza pe Becali si sa continue cercetarile pentru celelalte parti din dosar", au explicat sursele NewsIn.

O alta problema care se pune, insa, este momentul in care o persoana devine efectiv europarlamentar, moment conditionat de depunerea unei declaratii, si, de asemenea, daca autoritatile din tara care trimite respectiva persoana in PE cer invalidarea sa.

In mod normal, validarea mandatului de europarlamentar de catre comisia de resort din Parlamentul European verifica doar compatibilitatea statutului de europarlamentar cu alte functii detinute, a explicat luni pentru NewsIn un purtator de cuvant al PE. Potrivit regulilor de procedura afisate pe site-ul Parlamentului European, fiecare europarlamentar ales trebuie sa declare in scris, cu cel mult sase zile inainte de prima sedinta a PE, ca nu detine o functie incompatibila cu cea de europarlamentar, cum ar fi cea de parlamentar national, ministru, comisar european, judecator la Curtea Europeana de Justitie, ombudsman UE sau membru al Curtii de Conturi UE.

"In cazul in care s-a stabilit, pe baza unor date verificabile si din surse accesibile publicului, ca un deputat exercita o functie incompatibila cu calitatea de deputat in Parlamentul European, Parlamentul, pe baza informatiilor furnizate de presedintele sau, constata ca locul este vacant", se arata in regulile de procedura.

"Pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul procedeaza in cel mai scurt timp la verificarea prerogativelor si statueaza asupra validitatii mandatului fiecarui membru nou ales, precum si in privinta eventualelor contestatii formulate in conformitate cu dispozitiile Actului din 20 septembrie 1976, cu exceptia celor intemeiate pe legislatia electorala nationala", precizeaza documentul citat. Raportul comisiei competente se intemeiaza pe comunicarea oficiala, de catre fiecare stat membru, a rezultatelor electorale in ansamblul lor, cu precizarea numelui candidatilor alesi, precum si a eventualilor supleanti in ordinea clasarii rezultate in urma votului.

Asadar, potrivit regulamentului, singura conditie pentru ca un europarlamentar sa se bucure de prerogativele mandatului este sa depuna declaratia privind inexistenta unor incompatibilitati. "Orice deputat participa la lucrarile Parlamentului si se bucura de exercitarea deplina a drepturilor in Parlament si in organele acestuia, atat timp cat prerogativele sale nu au fost verificate sau nu s-a luat o hotarare in legatura cu o eventuala contestatie, cu conditia sa fi efectuat in prealabil declaratia mentionata anterior", arata Regulamentul.

Legitimatiile de europarlamentar, care asigura deputatilor libera circulatie in statele membre, sunt eliberate de presedintele Parlamentului, dupa ce a fost primita notificarea privind alegerea acestora.

O prevedere care ar putea sa faca referire la cazul de fata este cea potrivit careia, in urma alegerilor pentru Parlamentul European, presedintele PE invita autoritatile competente din statele membre sa comunice Parlamentului, in cel mai scurt timp, numele deputatilor alesi, pentru ca acestia sa poata participa la lucrarile Parlamentului inca de la deschiderea primei sedinte de dupa alegeri. In acelasi timp, presedintele le atrage atentia acestor autoritati cu privire la dispozitiile pertinente din Actul din 20 septembrie 1976 si le invita sa ia masurile necesare pentru a evita orice incompatibilitate cu mandatul de deputat in Parlamentul European.

Pe de alta parte, "comisia competenta se asigura ca orice informatie care ar putea aduce atingere exercitarii mandatului unui deputat in Parlamentul European sau ordinii de clasare a supleantilor este comunicata in cel mai scurt timp Parlamentului de catre autoritatile statelor membre sau ale Uniunii, cu mentionarea datei de la care aceasta produce efecte in cazul unei numiri".

In ceea ce priveste drepturile membrilor PE, potrivit Regulamentului, deputatii au dreptul de a consulta orice dosar aflat in posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu exceptia dosarelor si conturilor personale pe care sunt autorizati sa le consulte numai deputatii in cauza. Exista insa si unele exceptii de la acest principiu, prevazute intr-o anexa a Regulamentului.

Parlamentul European se poate pronunta in orice moment asupra oricarei contestatii referitoare la validitatea mandatului oricarui membru al sau pe baza unui raport al comisiei competente, potrivit Regulamentului Parlamentului European.

In cazul in care autoritatile competente ale statelor membre initiaza o procedura care ar putea conduce la invalidarea mandatului unui deputat, presedintele Parlamentului European le solicita o informare periodica privind stadiul acesteia. Presedintele sesizeaza in legatura cu aceasta comisia competenta, la propunerea careia Parlamentul se poate pronunta.

Legislatia europeana prevedre si procedura de ridicare a imunitatii. Astfel, orice cerere adresata presedintelui de o autoritate competenta a unui stat membru in vederea ridicarii imunitatii unui deputat este comunicata in sedinta plenara si trimisa comisiei competente. Comisia competenta examineaza fara intarziere si in ordinea in care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunitatii sau de aparare a imunitatii si privilegiilor.

Comisia prezinta o propunere de decizie care se limiteaza la recomandarea adoptarii sau respingerii cererii de ridicare a imunitatii sau de aparare a imunitatii si privilegiilor. Comisia poate solicita autoritatii interesate furnizarea tuturor informatiilor si precizarilor pe care le considera necesare pentru a stabili daca este cazul sa se ridice sau sa se apere imunitatea. Deputatul in cauza are posibilitatea sa ofere explicatii, poate prezenta toate documentele si mijloacele de proba scrise pe care le considera pertinente si poate fi reprezentat de un alt deputat.

In cazul in care cererea de ridicare a imunitatii contine mai multe capete de acuzare, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. In mod exceptional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea imunitatii sa vizeze exclusiv desfasurarea unei actiuni penale, fara ca vreo masura de arestare, o alta masura privativa de libertate sau orice alta masura care sa impiedice deputatul in exercitarea functiilor inerente mandatului sau sa poata fi adoptata impotriva sa, pana la pronuntarea unei hotarari definitive.

In cazul in care un deputat este obligat sa compara in calitate de martor sau de expert, nu este necesar sa se solicite ridicarea imunitatii sale, daca deputatul:
  • nu este obligat sa compara la o data sau intr-un moment care impiedica sau afecteaza exercitarea activitatii sale parlamentare sau poate sa prezinte o declaratie scrisa sau de orice alta natura care nu afecteaza indeplinirea obligatiilor sale parlamentare,
  • nu este obligat sa depuna marturie in legatura cu informatii obtinute in mod confidential in timpul exercitarii mandatului sau pe care nu considera necesar sa le divulge.

In cazurile de aparare a unui privilegiu sau a unei imunitati, comisia precizeaza daca circumstantele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de alta natura in ceea ce priveste, pe de o parte, libertatea de circulatie a deputatilor care se deplaseaza catre sau dinspre locul reuniunii Parlamentului sau, pe de alta parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot in exercitarea mandatului, sau daca se incadreaza in aspectele prevazute la articolul 10 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile care nu se afla sub incidenta dreptului intern si prezinta o propunere prin care invita autoritatea in cauza sa traga concluziile care se impun.

Comisia poate emite un aviz motivat privind competenta autoritatii in cauza si admisibilitatea cererii, dar nu se pronunta in niciun caz asupra vinovatiei sau nevinovatiei deputatului sau asupra oportunitatii sau inoportunitatii urmaririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care ii sunt imputate, chiar daca examinarea solicitarii ii permite comisiei sa dobandeasca o cunoastere aprofundata a cauzei.

Raportul comisiei este inscris din oficiu la primul punct pe ordinea de zi a primei sedinte care urmeaza depunerii acestuia. Nu se admite niciun amendament la propunerea sau propunerile de decizie.

Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro si contra fiecarei propuneri de ridicare, mentinere sau aparare a unui privilegiu sau a imunitatii. Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 145, deputatul ale carui privilegii sau imunitati fac obiectul unei examinari nu poate interveni in dezbatere.

Propunerea sau propunerile de decizie continute in raport sunt supuse la vot in cursul votarii care urmeaza dezbaterii.

Dupa examinarea de catre Parlament, se procedeaza la vot separat pentru fiecare propunere continuta in raport. In cazul respingerii unei propuneri, decizia contrara se considera adoptata.

Presedintele comunica imediat decizia Parlamentului deputatului in cauza si autoritatii competente a statului membru interesat si solicita sa fie informat in legatura cu derularea procedurii si cu hotararile judecatoresti care se pronunta. Imediat dupa ce presedintele a primit aceste informatii, acesta le comunica Parlamentului in forma pe care o considera cea mai adecvata, daca este necesar, dupa consultarea comisiei competente.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.