De multe ori am stat si ne-am gandit care e semnificatia inelelor intrepatrunse din logo-ul Jocurilor Olimpice. Insa nu am putut gasi o singura explicatie batuta in cuie.
Inelele albastru, negru, galben, verde si rosu, care alcatuiesc unul dintre cele mai recunoscute simboluri din lume, reprezinta in mod traditional cele cinci zone diferite ale lumii implicate in Jocurile Olimpice (America de Sud si de Nord, care sunt considerate un domeniu, Africa, Australia, Asia si Europa).

Comitetul Olimpic International afirma ca simbolurile olimpice intaresc componentele internationale ale Miscarii Olimpice de drept reunind sportivii din intreaga lume. Potrivit Cartei Olimpice, "Simbolul Olimpic exprima activitatea Miscarii Olimpice si reprezinta uniunea celor 5 continente si intalnirea atletilor din intreaga lume Jocurile Olimpice". Dar cele sase culori, daca includem albul din fundalul steagului Olimpic, au fost menite sa reprezinte diverse culori vazute pe steagurile natiunilor concurente in jocurile de Olimpiade I, II, III, IV si V. Si istoricul David Young spune ca este probabil ca aceste inele ar putea, de asemenea sa simbolizeze cele cinci Olimpiadele desfasurate inainte de 1914. Nu fiecare culoare corespunde insa unui anumit continent, asa cum crede toata lumea; pe langa asta, exista sapte continente pe Pamant, nu cinci. "Este o adevarata emblema internationala", spunea Pierre de Coubertin, fondator al Jocurilor Olimpice moderne, in 1913. El a vorbit de asemeni despre uniunea a diferite regiuni ale lumii, nu a continentelor.

Coubertin proiectase steagul Olimpic in 1913, la izbucnirea primului Razboi Mondial, pentru a semnifica pace si fraternitate. Desi a fost adoptat imediat in urmatorul an ca simbol oficial al Olimpiadelor, el a trebuit sa astepte pana dupa primul Razboi Mondial pentru a vedea steagul zburand la Jocurile de la Antwerp din 1920. Coubertin a comandat acel steag pentru a marca cea de-a 20a aniversare de la fondarea JO, din 23 iunie 1914. Jocurile de de iarna de la St Moritz, Elvetia, din 1928 au fost prima ocazie cand inelele olimpice au fost afisate pe steag. Dar abia la Jocurile Olimpice de vara din 1936 din Berlin au devenit populare pe scara larga. Ca o imagine a Olimpiadelor, inele gandite de Coubertin trebuiau sa aiba o semnificatia profunda, o uniune a umanitatii.

Istoricul american Robert Barney spunea, in articolul sau "Marele Simbol", din noiembrie 1992, publicat in Olympic Review (publicatia oficiala a Comitetului Olimpic International), ca radacinile de inspiratie pentru inele sunt in lucrarea anterioara a lui Coubertin. In 1890, Coubertin a devenit presedintele Uniunii Societatilor Franceze a Sporturilor Atletice (USFSA), un organism sportivo-guvernamental francez. USFSA a aparut ca rezultat al unei fuziuni intre doua organisme sportive franceze,una dintre ele condusa de Coubertin. Pentru a reprezenta aceasta fuziune, USFSA a creat un logo cu doua inele intrepatrunse care erau imprimate pe uniformele atletilor USFSA incepand din 1893 - cu un an inainte de conferinta sustinuta Coubertin la Sorbona, Paris, cand a inceput Miscarea Olimpica moderna.

Simbolismul general al cercurilor nu a fost anihilat total de teoria lui Coubertin, deoarece, potrivit psihologului Karl Jung, cercurile sau inelele reprezinta un intreg. Iar atunci cand se intrepatrund, este sugerata o perpetua continuitate.

Teoria conspiratiilor: inelele sunt naziste?

Mai exista si o varianta sinistra a regizoarei si propagandistei naziste Leni Riefenstah, care a fabricat mitul conform caruia inelele olimpice provin din Delphi. Doua dintre cele mai renumite simboluri ale Jocurilor Olimpice, adica cercurile si torta nu sunt originare din Grecia antica, ci au fost imortalizate in Germania nazista, se afirma intr-o carte publicata recent, "The Naked Olympics", citata de Discovery News.

Durabilitatea acestor simboluri demonstreaza cat de eficienti erau nazistii in crearea imaginilor puternice, dramatice. Aceleasi simboluri arata ca Adolf Hitler dorea sa faca o asociere intre imaginea Germaniei naziste si clasica Grecie. Potrivit autorului cartii, Tony Perrottet, regizoarea si propagandista Leni Riefenstahl a fabricat mitul conform caruia inelele olimpice provin din Delphi, un oras al Greciei antice.

"Lui Leni Riefenstahl i-au placut inelele ca simbol si cred ca le-a gravat pe un zid din Delphi pentru a filma o scena de film. Imaginea a ramas acolo ani de zile, iar oamenii au crezut ca este acolo inca de pe vremea Greciei antice", a declarat pentru Discovery News Perrottet.

Ce nu stiati despre: OLIMPIADE si OLIMPIANISM

Numarul sportivilor participanti la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 tari) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 tari) la Jocurile Olimpice de la Atena. Numarul participantilor la Jocurile de iarna este mult mai mic; la Olimpiada de iarna din 2006, numarul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de tari.

Deviza olimpica oficiala este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).

Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de juramantul olimpic: "Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa castigi ci sa participi, asa cum in viata nu conteaza triumful ci lupta. Esential nu e sa cuceresti ci sa lupti bine".

Flacara olimpica este aprinsa la Olympia, Grecia si purtata pana in orasul gazda de atleti; joaca un rol important la ceremonia de deschidere si arde pe tot parcursul olimpiadei. Torta olimpica a fost introdusa la Olimpiada din 1936 de la Berlin.

Mascota olimpica, un animal sau o figura umana reprezinta mostenirea culturala a tarii gazda si a fost introdusa la Jocurile din 1968 din Mexico. A inceput sa joace un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursuletului Misha.

Franceza si engleza sunt cele doua limbi oficiale ale miscarii olimpice.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.