Lituania cere Rusiei sa recunoasca ocuparea tarilor baltice dupa cel de-al doilea razboi mondial

La 26 aprilie, Parlamentul lituanian a adoptat in cvasiunanimitate o declaratie in care solicita Rusiei sa recunoasca ocupatia tarilor baltice de catre fosta URSS, dupa cel de-al doilea razboi mondial. In rezolutia adoptata se subliniaza ca "a venit timpul pentru toate tarile de buna credinta, inclusiv pentru Rusia, care aspira la apropierea de Europa democratica si unita, de a vedea doua aspecte si de a recunoaste o data cu infrangerea nazismului si ocuparea tarilor baltice, de a aduce un omagiu nu numai victimelor nazismului, ci si celor ale bolsevismului".

Parlamentarii lituanieni recunosc ca incontestabila semnificatia istorica a victoriei asupra nazismului, dar nu accepta sa numeasca victorie "un moment care a prelungit ocupatia altor tari, provocand pierderi incalcuabile si impiedicand aspiratiile de democratie". Rezolutia de mai sus, singularizata intre cele trei republici baltice, survine intr-un moment in care la Moscova se fac ultimele pregatiri pentru marcarea implinirii a 60 de ani de la victoria asupra nazismului.

Chiar daca declaratia de mai sus, la care se adauga si decizia presedintelui Lituaniei, Valdas Adamkus, de a nu da curs invitatiei adresate de a participa la aceste manifestari reprezinta o expresie a starii de spirit a unei parti a populatiei lituaniene, aceasta contrasteaza cu spiritul in care au fost gandite festivitatile de la Moscova. Asa cum declara Aleksandr Iakovenko, directorul Departamentului de Informatii si Presa al MAE rus, aniversarea a 60 de ani de la victorie "nu trebuie sa fie motiv pentru confruntari si reglarea unor conturi vechi".

Spiritul manifestarilor de la Moscova a fost perceput corect in lume, fapt ilustrat de anuntarea, pana in prezent, a participarii a circa 50 de sefi de state si guverne, reprezentand tari aflate in tabere opuse in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Declaratia Parlamentului de la Vilnius se adauga unei cereri mai vechi ale fostelor republici baltice sovietice de condamnare a Pactului Molotov-Ribentropp din 23 august 1939, in urma caruia acestea au fost cedate Uniunii Sovietice.

Asa se explica si decizia presedintelui Estoniei, Arrnold Ruutel, de a nu participa la festivitatile de la Moscova. Declaratia Parlamentului lituanian si deciziile celor doi sefi de state, adoptate intr-un asemenea moment, sunt de natura sa irite conducerea de la Kremlin si sa umbreasca relatiile Moscovei cu aceste state. Romania a impartasit si ea soarta tragica a republicilor baltice, fiind victima aceluiasi Tratat rusinos sovieto-german si a unui regim de ocupatie sovietica.

Acceptarea de catre presedintele Traian Basescu a invitatiei de a participa la Moscova la celebrarea Zilei Victoriei reprezinta un gest salutar, menit sa evidentieze contributia importanta a Romaniei la obtinerea acesteia, alaturi de celelalte forte ale coalitiei antihitleriste. Aceasta marcheaza, totodata, o detasare de trecut, fara a-i uita insa invatamintele dureroase.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe