Alianta pentru democratizarea spatiului estic

Dupa ce a vegetat ani de-a rindul, GUUAM, adica Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Republica Moldova, ar putea renaste si cu ajutorul Romaniei. Strategia de securitate la Marea Neagra, propusa de Traian Basescu, si-ar putea gasi aici un teren fertil. Organizatia, conceputa ca alternativa la CSI, trebuie sa-si redefineasca insa misiunea.

Mult asteptata reuniune a GUUAM, organizatia conceputa odinioara ca alternativa la Comunitatea Statelor Independente (CSI), a inceput azi la Chisinau intr-o formula de exceptie. Liderilor din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova li s-au alaturat presedintele roman Traian Basescu, seful de stat lituanian Valdas Adamkus, secretarul general al OSCE Jan Kubis, si reprezentanti ai Departamentului american de Stat. Lasind la o parte absenta presedintelui uzbek, considerat deja de analisti in afara GUUAM, toate indiciile arata ca reuniunea de la Chisinau ar putea fi o excelenta ocazie pentru revitalizarea organizatiei, care a luat nastere in 1997 numai pentru a supravietui mai mult la nivel declarativ. In opinia directorului executiv al Institutului de Politici Publice de la Chisinau (IPP), Arcadie Barbarosie, unul dintre cele mai importante obiective ale reuniunii este tocmai reevaluarea misiunii GUUAM si regindirea rolului sau in regiune.
GUUAM si Marea Neagra

Comentatorii politici au subliniat faptul ca interesele GUUAM nu trebuie sa se rezume la problema energetica, mai exact la transportul de energie electrica, petrol si gaze din Asia in aceste tari sau in Europa, pe teritoriul acestor tari. Potrivit directorului IPP, GUUAM trebuie sa se axeze pe consolidarea securitatii in bazinul Marii Negre, obiectiv care ar putea presupune cooptarea Romaniei, Bulgariei sau chiar a Turciei in organizatie. GUUAM ar putea deveni astfel unul dintre cele mai bune vehicule pentru aplicarea strategiei propuse de presedintele Basescu imediat dupa cistigarea alegerilor din Romania.

In acelasi context al cooperarii regionale, organizatia ar putea sa se concentreze insa si pe integrarea europeana a Ucrainei, Georgiei si Republicii Moldova. O optiune ce poate fi luata in considerare dupa schimbarile de regim din Georgia si Ucraina si dupa schimbarea de directie a administratiei Voronin.

Surpriza lui Iuscenko

Unul dintre obiectivele liderilor care s-au intilnit azi la Chisinau este reglementarea conflictului transnistrean. Asteptata strategie ucraineana pe aceasta tema reprezenta, ieri, o surpriza, cu atit mai mult cu cit primele informatii privind propunerile lui Iuscenko vorbeau despre prezenta cuvintului "federalizare", atit de detestat la Chisinau.

In opinia directorului IPP, la Kiev exista in acest moment doua curente de opinie privind rezolvarea conflictului transnistrean. Primul, al ministrului de Externe Boris Tarasiuk, care sustine integrarea teritoriala a Transnistriei, si al doilea, al presedintelui Consiliului de Securitate ucrainean, Piotr Porosenko, care seamana destul de mult cu planul Kozak de federalizare.

Analistii ucraineni si cei moldoveni, reuniti in urma cu citeva zile, au ajuns insa la concluzia ca in summitul GUUAM ar putea vedea mai multe strategii privind reglementarea conflictului transnistrean, dintre care ar putea fi aleasa cea mai buna. Arcadie Barbarosie a atras insa atentia ca orice plan ar trebui discutat nu numai cu liderii politici, dar si cu societatea civila, pentru a evita o eventuala respingere din partea opiniei publice.

Iuscenko si Basescu, pe aceeasi directie

Presedintele roman si cel ucrainean au declarat ieri ca si-au corelat pozitiile in privinta Transnistriei. "Impreuna cu presedintele Basescu avem o pozitie comuna in ceea ce priveste solutia acestui conflict. Avem o presimtire, ca Romania si Ucraina pot sa aiba un rol foarte important in formarea noii initiative privind reglementarea conflictului transnistrean", a declarat Iuscenko.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe