Kosovo amana problemele romanilor din Serbia

APCE ar fi trebuit sa dezbata astazi raportul "Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a etnicilor romani din Serbia", insa discutiile au fost amanate pentru sesiunea de vara a APCE, ce va avea loc in iunie.

Motivatia oficiala a fost de ordin tehnic, insa surse de cel mai inalt nivel din Consiliul Europei au declarat pentru "Adevarul" ca exista o puternica reticenta fata de Serbia. Raportul, critic la adresa Serbiei, ar fi deranjat si mai mult Belgradul, la putin timp dupa declaratia unilaterala a independentei provinciei Kosovo.

Raportul "Situatia mino­ritatilor nationale din Voivo­dina si a etnicilor romani din Serbia" ar fi trebuit sa fie unul dintre cele mai importante puncte ale sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Documentul ce sustine ca diversitatea culturala nu ar trebui privita ca o amenintare, ci ca o sursa de imbogatire a statului respectiv, cuprinde totodata si dezbaterea ce exista in jurul problematicii minoritatii "vlahilor".

Totusi, desi se afirma ca situatia minoritatilor din Serbia este "relativ favorabila", se sustine ca autoritatile sarbe nu au actionat intotdeauna conform legislatiei internationale, asa cum s-a intamplat in cazul incidentelor interetnice ce au afectat regiunea in 2004.

Amanarea discutarii ra­portului pentru sesiunea de vara a Adunarii Par­lamentare a CoE a surprins majoritatea jurnalistilor prezenti la Strasbourg, inclusiv pe cei sarbi. La nivel declarativ, astazi nu ar fi fost timp suficient pentru prezentarea raportului.

Astfel, raportorului de origine germana, Jurgen Herrmann, i s-a propus sa-si prezinte raportul vineri. Acesta insa a refuzat, motivand ca vineri trebuie sa dea curs unei alte invitatii. "Sunteti foarte rai daca insinuati ca Jurgen Herrmann chiar nu are alta treaba vineri.

A promis ca va ajunge si in alta parte si asta intentioneaza sa si faca", a declarat pentru "Adevarul" secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis.

Surse oficiale din cadrul Consiliului au confirmat insa pentru "Adevarul" ca adevaratul motiv al anularii prezentarii raportului ar fi de fapt teama de a nu supara si mai mult Serbia, in conditiile in care momentul independentei Kosovo este inca foarte aproape. APCE ar fi dorit astfel sa nu creeze si mai multa tensiune asupra Belgradului.

Recunoscuti cu greu ca minoritate, romanii din sud-estul Serbiei se confrunta in continuare cu probleme interetnice

Minoritatile, discriminate mai rau ca in comunism

"In Serbia, discriminarea impotriva membrilor mino­ritatilor este ceva comun", se arata in raportul realizat de Jurgen Herrmann. "Raportorul este ingrijorat deoarece se observa o regresie in ceea ce priveste dreptu­rile minoritatilor, conform legislatiei Serbiei, si cere autoritatilor sa remedieze si sa garanteze un nivel legislativ de protectie, cel putin la fel de puternic ca cel care exista inainte de separarea Serbiei si Muntenegrului".

Una dintre principalele probleme evidentiate de raport este data de lacunele legislative. Astfel, cu toate ca in Serbia exista consilii nationale, conform unei legi din 2002, nu exista inca nicio lege care sa prevada problemele financiare sau modul in care sunt alesi liderii acestor organizatii.

O alta situatie neplacuta care reiese de aici este faptul ca majoritatea consiliilor nationale se afla la final de mandat. Or, in absenta unor prevederi legislative care sa stabileasca modul de finantare a acestora, consiliile nationale isi inceteaza activitatea si nu se mai pot reconstitui.

Consiliul National pentru Minoritati Nationale (CNMN) este un organism creat de Belgrad, cu rolul de a imbunatati relatiile cu minoritatile. Acesta insa s-a intrunit pentru ultima data in 2006. Ceea ce este si mai grav este ca Belgradul a anuntat initial ca, in 2007, Consiliul National pentru Minoritati Nationale s-ar fi intalnit de doua ori, fapt dovedit neadevarat.

CNMN se poate intruni la cererea a doar o treime dintre membri, el fiind format din 14 persoane, 7 ce provin din consiliile nationale, 6 ministri si primul ministru.

Nici Constitutia Serbiei, adoptata prin referendum in octombrie 2006, nu creeaza cadrul legal protejarii minoritatilor nationale. Astfel, conform Comisiei de la Venetia, "multe aspecte ale Constitutiei intrunesc standardele europene, insa unele prevederi sunt neclare si contradictorii".

Si mai grav este insa faptul ca drepturile lingvistice ale minoritatilor sunt mult mai putin protejate decat erau prin Constitutia din 1990. Actuala Constitutie nici macar nu mai protejeaza scrierea cu litere latine. Unul dintre putinele elemente pozitive din raport este modul de reprezentare politica a minoritatilor na­ti­onale.

Raportorul prezinta cazul nefericit al preotului Bojan Alexandrovici, din Negotin, localitate aflata in Timoc. Acesta sustine ca a primit amenintari cu moartea, dupa ce si-a exprimat dorinta de a construi o biserica pentru romanii din regiune.

Concluzia raportului este ca la nivel local ­este o relatie buna intre preotii ­sarbi si cei romani, insa problemele apar de la faptul ca Biserica Ortodoxa Sarba detine o putere "exagerata" in ceea ce priveste recunoasterea altor culte.
Situatia minoritatii vlaho-romane din Serbia a fost criticata in mod constant de APCE. In 1997, Adunarea Parlamentara isi arata "ingrijorarea fata de situatia critica in care se afla cultura si limba aromana, ce exista de aproximativ 2000 de ani in Balcani". De atunci, Belgradul a fa­cut insa foarte putini pasi in directia rezolvarii acestor probleme.

„Societatea multietnica Voivodina"

Regiunea Voivo­dina este compusa dintr-o "societate multietnica", fiind diversa atat din punct de vedere etnic, cat si cultural si lingvistic. Conform ultimului recensamant, realizat in 2002, populatia regiunii este compusa din 26 de grupuri etnice, din care 65 la suta sunt sarbi, fiind urmati de unguri, in numar de aproximativ 14 procente.

Urmeaza, in ordine, slovaci, croati, muntenegreni, rromi, s.a. Minoritatea romana este de aproximativ unu la suta. Voivodina se bucura de autonomie teritoriala in cadrul Serbiei. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este cel mai inalt organism al provinciei, compus din 120 de membri, insa aceasta nu are niciun fel de putere legislativa. In anii 2003 - 2004 au avut loc nume­roase incidente motivate etnic, insa din fericire nicio persoana nu a fost ucisa. Tensiunile au aparut in general intre sarbi si maghiari.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe