Doi cercetatori de la NASA au realizat un sistem de congelare portabil pentru a proteja aparatura trimisa pe Venus sa studieze cel mai cumplit efect de sera din Sistemul Solar

Suprafata planetei Venus "fierbe" zi de zi la o temperatura de aproximativ 460˚ Celsius. in acest veritabil cuptor, in care plumbul este in stare lichida permanenta, sondele spatiale trimise de oameni prin misiunile Venera, Vega sau Pioneer, in deceniul sapte al secolului trecut, s-au topit dupa maximum doua ore. Acum, un sistem de congelare electronic, inventat de doi cercetatori americani, ar putea prelungi viata aparaturii ajunse pe Venus pana la peste 50 de zile pamantene.

Dintre toate astrele observabile pe cer, Venus este intotdeauna cel mai stralucitor punct, exceptand Soarele si Luna. Ca atare, planeta a fost remarcata de oameni inca din vremuri preistorice. Privind-o, pamantenii din vechime au considerat multa vreme ca vad doua obiecte diferite: o stea de dimineata, numita Eosphorus, si o stea de seara, Heperus.

Abia cu vreo cateva mii de ani i.Hr., astronomii din Grecia Antica au descoperit ca e vorba despre o singura planeta. Explicatia mutarii planetei pe cer a fost gasita insa mult mai tarziu, in 1543, de catre Nicolaus Copernicus, savantul polonez care a formulat primul teoria "miscarilor de revolutie ale sferelor ceresti".

Venus se afla mai aproape de Soare decat Pamantul si, din acest motiv, elipsa pe care isi desfasoara miscarea de revolutie este mai mica decat a Terrei. Cam o data la 584 de zile, Venus "depaseste" Pamantul si, incepand de a doua zi, se vede in cealalta parte a cerului. Asa se face ca uneori apare pe cer dimineata, iar alteori seara.

Confundata cu un OZN

Unghiul dintre Soare si planeta, asa cum este vazut de pe Terra, se numeste elongatie si atinge doua valori extreme: o data in est si o data in vest.

Cand acest unghi este maxim, adica atunci cand are aproximativ 47 , Venus straluceste atat de tare, incat imaginea ei pare mai degraba a fi cea a unui OZN, decat a unei planete. Presa americana a consemnat faptul ca, printre miile de oameni care se pacalesc in fiecare an, la un moment dat s-a numarat si presedintele american Jimmy Carter. in anul 1969, el a raportat armatei americane ca a vazut personal un OZN, dar cand astronomii au analizat cu atentie marturia acestuia s-au lamurit ca presedintele vazuse, de fapt, planeta Venus.

Pornind de la acest incident, o multime de filme SF au prezentat scene in care membrii serviciilor secrete ascund inclusiv fata de presedintele SUA informatiile despre OZN-uri.

Efect de sera devastator

Studiile efectuate asupra planetei Venus sugereaza ca, in urma cu mai multe miliarde de ani, atmosfera acesteia era aproape la fel cu cea de pe Pamant, din zilele noastre. Cercetatorii cred ca la suprafata planetei era apa, ca si la noi, dar un efect de sera care s-a autoaccelerat a provocat evaporarea ei completa.

Astazi, din fosta atmosfera venusiana a mai ramas doar un strat foarte subtire de gaze, intre care predomina dioxidul de carbon si azotul. Dar asta nu inseamna ca gazele au disparut in spatiu. Nu. Masa atmosferei venusiene e cam de 93 de ori mai mare decat cea a atmosferei terestre!

Dar si presiunea este de 92 de ori mai mare. Ca atare, la suprafata planetei Venus se inregistreaza cam aceeasi presiune ca pe fundul unui ocean de pe Pamant, la adancimea de un kilometru. Enormele cantitati de dioxid de carbon din aerul venusian, alaturi de alte gaze precum dioxidul de sulf, care se gaseste din plin, intretin pe aceasta planeta cel mai puternic efect de sera din Sistemul Solar.

Asa se face ca temperaturile de pe Venus sunt mai mari decat pe planeta Mercur, desi aceasta din urma e mai aproape de Soare si primeste cu 25% mai multa caldura. Astfel, in timp ce temperatura pe Mercur atinge cel mult 430 C, pe Venus temperatura variaza intre 450 C si 480 C.

Mecanismele fizico-chimice care intretin efectul de sera din acest veritabil cazan celest sunt inca neclare pentru savanti. Multi estimeaza ca si Pamantul urmeaza sa aiba aceeasi soarta, peste cateva sute de milioane de ani.

Ca sa elucideze enigmele legate de Venus, dar mai ales pentru ca efectul de sera de pe Terra a devenit deja suparator, americanii au decis sa reia studiul planetei Venus, in ciuda faptului ca, aparent, stim aproape totul despre ea.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.