Revolutia kirgiza, opera Occidentului

Va fi o noua revolutie in Kirgizstan? Ceea ce pana acum erau considerate simple zvonuri, speculatii rautacioase, tinde sa devina realitate: opozitia kirgiza se afla in pragul destramarii. Ieri, unul dintre liderii miscarii populare de revolta, Adahan Madumrov, si-a anuntat intentia de a candida la alegerile prezidentiale. El este deja al doilea pretendent la succesiunea lui Askar Akaev, gasit, in sfarsit, intr-o suburbie a Moscovei, de unde, printre altele, a si declarat ca este gata sa renunte la prerogativele sale in schimbul unor garantii de imunitate. Pe acest fundal, publicatia americana "New York Times" scria ieri ca "SUA au creat conditii pentru rascoala din Kirgizstan".

"Participantii la revolutie au urmarit doua lucruri. Unul - nerecunoasterea noului parlament si convocarea de alegeri prezidentiale anticipate... A fost insa indeplinita doar una din revendicarile opozitiei", au citat agentiile kirgize cuvintele lui Madumarov. Precizand ca a refuzat functia de prim-ministru propusa de seful interimar al statului, Kurmanbek Bakiev, el a subliniat ca s-a dezis de noii guvernanti. "Guvernul nu numai ca nu exista, dar comite numeroase greseli, incepand cu actiunile lui anarhice", a explicat politicianul, fost deputat si o personalitate respectata de opinia publica din Kirgizstan.

Drum spre putere

Consecintele gestului lui Madumarov, dar mai ales ale afirmatiilor lui, pot fi dintre cele mai imprevizibile. De fapt, insasi revolutia din acest stat asiatic a urmat o traiectorie ciudata, plina de originalitate, in ultima instanta. Iar, potrivit ipotezei lansate de "New York Times", alaturi de SUA, "la programele de dezvoltare a democratiei si societatii civile din Kirgizstan si-au mai dat concursul Marea Britanie, Olanda si Norvegia". Acest lucru, nota publicatia citata, "a jucat un rol esential in asigurarea conditiilor propice delansarii unei revolutii capabile sa-i aduca la putere pe politicienii din opozitie".

Pe banii americanilor

Sponsorul principal al acestor programe a fost si este Washingtonul, a carui finantare s-a facut prin intermediul programului "Act pentru sprijinul libertatii", adoptat de Congresul american in 1992 si care-si propune sa ajute fostele republici sovietice in prefacerile lor economice si democratice. Anul trecut, SUA au alocat in acest scop 12 milioane de dolari. Alte sute de mii de dolari provin, in acelasi nume al democratiei, din partea unor organizatii finantate de guvernul american precum National Endowment for Democracy.

O contributie considerabila o are organizarea neguvernamentala Freedom House. "Fara acest ajutor, nimic nu s-ar fi intamplat in Kirgizstan", sustine Edil Baisolov, liderul coalitiei ONG-urilor kirgize, structura finantata de administratia de la Casa Alba prin National Democratic Institute. Pe banii americanilor, scrie "NewYork Times", "isi desfasoara activitatea numeroase centre ale societatii civile, unde activistii au ocazia sa citeasca presa independenta, sa navigheze pe Internet, sa invete ce inseamna democratia".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe