Dupa 123 de zile fara guvern, statul federal este in prag de destramare, din cauza certurilor intre valoni si flamanzi pe tema autonomiei regionale

Belgia se confrunta cu cea mai grava criza din istoria sa de 177 de ani, care ridica intrebarea daca tara mai are sau nu un viitor. Alegerile din 10 iunie nu au reusit sa produca inca un guvern, iar discutiile privind coalitia au degenerat in certuri intre valonii francofoni si flamanzii vorbitori de olandeza, care au dus la speculatii privind un posibil "divort".

La implinirea a 100 de zile fara guvern, in septembrie, ziarul valon "Le Soir" a scris ca impasul se poate sfarsi "fie prin divort, fie prin separarea dormitoarelor". Dupa alegerile legislative din 10 iunie, 81 de locuri au revenit aliantei dintre crestin-democrati si liberali, un procent suficient pentru a forma o majoritate de guvernare de centru-dreapta in Camera Inferioara a parlamentului belgian, de 150 de locuri.

Totusi, ambele grupari politice din alianta sunt impartite in partide ale flamanzilor, respectiv valonilor, iar acestea nu au reusit sa cada de acord. in centrul disputei se afla solicitarile flamanzilor pentru mai multa autonomie regionala in sistemele sanitar, de justitie si de transport.

Un alt motiv de neintelegere este acela privind drepturile minoritatii vorbitoare de franceza care traieste in teritoriile flamande din jurul Bruxelles-ului - capitala oficial bilingva a tarii. Francofonii nu sunt de acord cu autonomia. Ei spun ca, in ultimii 25 de ani, reformele au adus destula independenta regiunilor flamanda si valona si acuza politicienii flamanzi ca pun la cale dezmembrarea Belgiei.

Gustul comun pentru bere, scoici si chipsuri nu e de ajuns pentru a construi o tara

Parlamentarii si-au petrecut ultimele patru luni incercand, fara succes, sa formeze un guvern de coalitie. Criza prelungita a generat discutii privind destramarea tarii. Duminica, steagurile belgiene au fost arse in timpul unei demonstratii a circa 300 de nationalisti flamanzi in apropiere de Bruxelles, iar in septembrie, protestele activistilor flamanzi care au dat foc steagului belgian i-au speriat pe multi valoni.

Evenimentele au fost cu atat mai socante cu cat ele au implicat aripa tanara a principalului partid nationalist flamand, implicat in formarea guvernului, si nu partidul separatist de extrema dreapta Vlaams Belang, cunoscut pentru astfel de proteste.

"Este timpul pentru un divort. Oricata bunavointa ar exista, nu se poate construi o tara numai pe baza gustului comun pentru scoici, bere si cartofi", declara recent Freddy van Hoevelen, un flamand de 39 de ani din orasul Vilvoorde pentru cotidianul britanic "Telegraph". in Flandra au avut loc in ultimul timp mai multe demonstratii in cadrul carora s-a cerut independenta, iar sondajele arata ca numai 29% din belgieni sunt siguri ca tara va mai exista peste 10 ani. 15% din ei sunt siguri ca nu va mai exista.

"Iugoslavia, in reluare"

Jurnalistul flamand Paul Belien descrie criza in blogul sau, intitulat "The Brussels Journal". El se declara dezamagit de faptul ca mass-media internationala a acordat prea putina atentie pentru ceea ce el numeste "Iugoslavia in reluare". Belien speculeaza pe tema unei "Europe dupa Belgia".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.