Cei peste 42 de milioane de cetateni cu drept de vot ai Turciei, tara musulmana si democratie laica, in cursa stransa pentru dobandirea statutului de membra a UE, s-au prezentat ieri la urne pentru desemnarea viitorul Parlament.

Alegeri in care, dupa cum scria cotidianul de mare tiraj "Hurriyet", partidul de guvernamant, de sorginte islamista, este marele favorit dupa criza care a opus Guvernul mediilor laice. "Rezultatul scrutinului va fi un test dificil pentru democratia noastra", comenta publicatia citata. Necunoscuta acestui scrutin anticipat este scorul pe care il va obtine Partidul Dreptate si Dezvoltare (AKP, de guvernamant) si marja de manevra de care va dispune premierul Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urma s-a grabit sa avertizeze ca va refuza sa formeze o coalitie, anuntand ca se va retrage din politica daca AKP nu va putea forma singur un guvern, asa cum a facut de la preluarea puterii, dupa ultimele alegeri legislative din 2002. Ultimele sondaje au fost favorabile AKP, creditat cu circa 40 la suta si chiar peste 47 la suta din sufragii, ce i-ar permite sa detina cel putin 300 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, adica mai mult decat majoritatea absoluta.

O parte a presei a atras totusi atentia in legatura cu aceste chestionare ingaduitoare cu AKP, catalogate drept "propaganda". La ultimele alegeri, din 2002, AKP a obtinut 34 la suta din voturi si 351 de mandate in Parlament. Creat in 2001, din cenusa unui partid pro-islamist, AKP sustine ca nu vrea sa islamizeze statul, insa mediile laice raman extrem de reticente. Chestiunea cruciala a laicitatii statului turc, tara musulmana in proportie de 99 la suta, a declansat de altfel criza in care AKP a incercat sa impuna Parlamentului alegerea candidatului sau la presedintie, seful diplomatiei, Abdullah Gul, fosta personalitate a miscarii islamiste. Armata, care a inlaturat de la putere patru guverne incepand din 1960, a lansat un avertisment referitor la punerea sub semnul intrebarii a principiului laicitatii. in mediile laice, mai ales in armata, la nivelul aparatului functionaresc, in Justitie, invatamantul superior, presedintele e considerat un "zid de aparare" impotriva islamizarii. Desi are prerogative limitate, acesta ii numeste pe cei mai inalti functionari ai statului si are dreptul de a retrimite o data in Parlament proiectele de lege carora li se opune.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.