La doar cateva ore dupa ce in discursul sau referitor la starea natiunii, tinut joi, in fata camerelor reunite ale Parlamentului rus, Vladimir Putin evoca posibilitatea impunerii unui moratoriu asupra participarii tarii sale in Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa (FCE), seful diplomatiei sale, Serghei Lavrov confirma acest lucru, la Oslo, in cadrul Consiliului Rusia-NATO.

Reamintind ca, in momentul dizolvarii Pactului de la Varsovia NATO "a promis sa nu se extinda", el a indicat ca Moscova se va retrage din tratat daca acesta continua sa nu fie aplicat de tarile NATO.

Rusia: Orice actiune cere o reactie!

"Rusia este in realitate singura tara care aplica tratatul. Nu vrem sa fim singurii actori ai unui teatru absurd", le-a spus Lavrov "partenerilor" din NATO, adaugand "suntem preocupati in mod natural sa vedem ca infrastructurile militare ale NATO se apropie de frontierele noastre".

Kremlinul vede prin gestul sau de a se retrage din acest tratat, care stabileste limite pentru cantitatea, tipul si locatia armamentelor conventionale pe care tarile din ambele parti ale fostei Cortine de Fier le pot mentine, un raspuns la extinderea Aliantei Nord Atlantica in centrul si estul Europei prin includerea succesiva a fostilor sateliti - Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Bulgaria si Romania - dar si a fostelor republici sovietice - Letonia, Estonia si Lituania carora li s-ar putea adauga foarte curand si Georgia.

Prezenta militara americana in "vecinatatea " Rusiei, prin amplasarea bazelor aeriene din Romania si Bulgaria si ale elementelor scutului antiracheta in Cehia si Polonia, se afla si ea pe lista motivatiilor pe care acestia le invoca pentru un atare gest. In duetul de la distanta pe care l-a sustinut impreuna cu Serghei Lavrov presedintele Putin considera un anacronism ca Rusia sa aiba restrictii privitoare la cum isi poate desfasura fortele militare in propriile granite, in timp ce membri ai NATO folosesc diferite pretexte pentru a incalca termenii tratatului, parca auzindu-l in casti, seful diplomatiei sale conchidea: Orice actiune cere o reactie!

NATO respinge presiunile asupra Occidentului

Din partea aliatilor reactiile au aparut fara intarziere. "Aliatii au primit cu mare neliniste, deceptie si regret, aceasta decizie, intrucat tratatul FCE este una dintre pietrele de temelie ale securitatii europene", a declarat Secretarul General NATO, Jaap de Hoop Scheffer precizand ca membrii organizatiei "au respectat intotdeauna litera si spiritul tratatului FCE adaptat".

Contrazicand argumentele lui Putin din discursul despre starea natiunii sustinut joi la Moscova, potrivit caruia statele NATO ignora CFE, de Hoop Scheffer a declarat ca alianta doreste ratificarea unei versiuni adaptare a acestuia, dupa ce Rusia isi va fi indeplinit obligatiile. NATO a cerut in trecut Rusiei sa isi retraga trupele pe care le mai are in Georgia si Transnistria. "Cu siguranta ca aceasta suspendare a tratatului este un fel de presiune" asupra occidentalilor, a spus un alt diplomat al NATO notand: "Tratatul este un simbol al sfarsitului razboiului rece, deci acest lucru are o rezonanta, iar initiativa rusa se adreseaza opiniilor publice europene".

Rice si Gates explica: "Scutul nu poate fi folosit impotriva Rusiei

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a catalogat la Oslo, la reuniunea NATO, drept "absolut ridicule" temerile exprimate de Moscova in legatura cu amplasarea scutului antiracheta, apreciere pe care n-a mai reluat-o, insa, dupa discursul presedintelui Vladimir Putin in fata Parlamentului de la Moscova. Condoleezza Rice si Robert Gates (secretarul american al apararii) au pledat insa pentru eliminarea suspiciunilor din partea Rusiei, intr-un articol publicat in cotidianul "Sueddeutsche Zeitung". Plecand de la premisa ca NATO si Rusia nu mai sunt adversari, la 16 ani dupa incheierea Razboiului Rece, cei doi arata ca, in acest moment, cele doua parti se confrunta cu o serie de probleme comune.

"Cea mai periculoasa dintre ele este probabilitatea ca vreun stat nesigur sa foloseasca rachete balistice dotate cu focoase nucleare sau cu alte arme de distrugere in masa, sau cu ceva si mai rau, si sa-i transforme astfel pe cetatenii nostri in ostatici. Nu va mintiti singuri: este vorba despre o amenintare reala", atentioneaza cei doi oficiali americani. Rice si Gates arata ca logica Razboiului rece, potrivit careia "se garanteaza distrugerea reciproca", este astazi lipsita de sens. "Trebuie sa intelegem foarte clar ca rachetele Iranului constituie o amenintare reala din ce in ce mai mare. Si nu este vorba despre o amenintare doar la adresa SUA, ci si la adresa statelor din Europa si Rusiei".

Reprezentantii administratiei SUA precizeaza clar ca scutul antiracheta este un sistem de aparare limitat. "Rachetele nu sunt dotate cu focoase. Un numar mic dintre ele este orientat in directia adversarului potential, care incearca sa ne santajeze cetatenii, sa semene frica si sa ne distruga vointa (…) Sistemul este insa absolut inutil in ceea ce priveste folosirea lui impotriva giganticului arsenal de rachete nucleare si balistice pe care le detine Rusia.

Discutiile pe care le avem cu Rusia referitor la o noua cursa a inarmarii nu corespund realitatii si constituie un anacronism: SUA si Rusia isi reduc armele lor strategice pana la cel mai scazut nivel din ultimii zece ani, in cadrul Tratatului de la Moscova. Tema securitatii poate fi discutata doar impreuna si pe o baza multilaterala", conchid cei doi oficiali americani, repetand ca "securitatea colectiva nu trebuie sa devina victima politicii de alimentare a fricii, a stereotipiilor trecutului si a incercarilor de a starni discordie intre noi".

O confruntare tot mai acuta

Analistii au indicat de mai mult timp instalarea unei "raceli" in relatiile dintre "Vest" si "Est". In ultimele 12 luni am fost martorii unor numeroase "ciocniri" verbale pe diferite teme, fie cea a asasinarii fostului agent KGB, refugiat la Londra, Alexander Litvinenko sau a ziaristei Anna Politkovskaya, fie criza energetica din Belarus, fie cea a situatiei democratiei in Rusia.

Liderii rusi au dat semne clare ale schimbarii politicii pe care o vor duce in viitor fata de lumea Occidentala, intelegand aici, Statele Unite si aliatii acestora din cadrul NATO. Amintim aici doar afirmatiile lui Vladimir Putin, din cadrul Forumului pentru Securitate de la Munchen, cand acuza direct "extinderea" Statelor Unite, la cele ale lui Sergei Lavrov care, chiar zilele trecute sugera Washingtonului sa accepte realitatea unei noi lumi multipolare. La Oslo s-a trecut insa intr-o alta faza a "confruntarii" - una in care partile neaga acordurile care anterior stabilisera conditiile incheierii "Razboiului Rece".

Acuzatia ca NATO nu si-ar fi respectat promisiunea de a nu se extinde in fosta sfera de influenta a URSS au mai fost facute, in ultimii 17 ani, ultima data chiar de ultimul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov, anul acesta, intr-un articol publicat de cotidianul britanic The Guardian, dar niciodata de catre oficiali de la Kremlin. Acum seful diplomatiei ruse vorbeste deschis despre reactia Moscovei la actiunea NATO, lucru care indica in mod clar instalarea unei stari de neincredere si chiar a unei ostilitati greu de ascuns in relatiile tarii sale cu occidentul: Inceputul unui alt Razboi Rece!


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.