Infirmierele bulgare, condamnate la moarte

Iar sentinta a venit, neasteptata si tragica: cei sase inculpati au fost condamnati la moarte. La auzul verdictului, Valia Cerveniacika, Valentina Siropolu, Kristiana Valtceva, Nasia Nenova, Snezana Dimitrova si medicul palestinian Ashraf al-Hajuj au izbucnit in lacrimi, dupa care au fost scosi din sala in mare graba. In fata tribunalului, familiile copiilor bolnavi sau care au murit intre timp din cauza SIDA au sarbatorit sentinta dansind si cintind. Avocatul apararii a declarat imediat ca inculpatii vor contesta sentinta in apel, intr-un interval de 60 de zile.

Cum a inceput totul?

In luna martie a anului 1998, cele cinci asistente medicale din Bulgaria, impreuna cu medicul palestinian Ashraf al-Hajuj s-au angajat la spitalul de copii al-Fatah din Benghazi (al doilea oras ca marime din tara condusa de colonelul Gadhaffi), in baza unor contracte oferite de guvernul libian. In acelasi an a fost semnalat primul caz de SIDA in Benghazi.

In ciuda studiilor si raporturilor efectuate de mai multi medici epidemiologi recunoscuti pe plan international, care aratau ca izbucnirea epidemiei a fost provocata de lipsa de igiena din spitalul al-Fatah, cei sase au fost arestati, in februarie 1999, de autoritatile libiene sub acuzatia ca "au infectat in mod deliberat cu SIDA peste 400 de copii libieni". Initial au fost arestate 23 de persoane - medici si asistente - dar 17 au fost, in cele din urma, eliberate.

Printre acuzatiile formulate de procurorii libieni la primul proces s-a numarat si cea de "complot impotriva statului libian in complicitate cu agenturi straine" (fiind nominalizate CIA si Mossadul) "care au creat in laboratoarele lor virusurile pe care apoi inculpatii le-au inoculat copiilor libieni". Ulterior, la acuzatiile de "complicitate cu CIA si Mossadul" s-a renuntat, in locul acestora aparind insa cea de "experimentare de medicamente pe cobai umani si inoculare deliberata cu HIV".

Violuri, batai, injectii cu droguri

In septembrie 2003, profesorul francez Luc Montagnier depune marturie in favoarea inculpatilor, declarind sub juramint ca epidemia izbucnise inainte de sosirea cadrelor medicale bulgare in Libia. Cu toate acestea, in mai 2004, tribunalul libian le condamna la moarte pe cele cinci infirmiere si pe medicul palestinian. In decembrie 2005, Curtea Suprema din Libia a anulat verdictul si a trimis cazul spre rejudecare, intr-o instanta inferioara.

Si ieri, sentinta tribunalului a cazut ca lama unei ghilotine: condamnarea (din nou) la moarte a celor sase inculpati. De mentionat ca, pe durata detentiei, femeile au fost supuse unor tratamente inumane, ce au inclus socuri electrice, batai, asfixieri, arsuri cu tigara, injectii cu droguri. Iar una dintre ele, Nasia Nenova, a incercat chiar sa se sinucida.

Comunitatea internationala, rugata sa intervina

Autoritatile de la Sofia au denuntat imediat sentinta de condamnare la moarte a infirmierelor si a medicului palestinian. Parlamentul bulgar a cerut comunitatii internationale sa respinga verdictul tribunalului din Tripoli si sa exercite presiuni asupra Libiei pentru a elibera cadrele medicale. Ministrul bulgar al Afacerilor Externe a calificat sentinta "profund dezamagitoare" si a declarat ca, din pacate, "tribunalul a legat enorma tragedie a copiilor contaminati de munca depusa de infirmierele noastre".

Unul dintre avocatii francezi ai apararii a spus, la rindul sau, ca "procesul nu a fost nici corect, nici echitabil" si ca justitia libiana nu a luat in calcul toate elementele care ar fi probat nevinovatia inculpatilor.

CE si SUA, profund nemultumite de sentinta

Verdictul justitiei libiene a suscitat imediat reactii de dezaprobare venite atit din partea opiniei publice, cit si din partea unor foruri internationale. Spre exemplu, comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, a cerut Libiei sa revina asupra condamnarii la moarte, apreciind ca aceasta "este un gest periculos" ce ar reprezenta un obstacol in calea cooperarii cu Uniunea Europeana, care ii considera nevinovati pe toti cei sase inculpati. Iar unii analisti politici considera chiar ca relatiile Statelor Unite cu Libia s-ar putea imbunatati daca Tripoli ar reveni asupra deciziei si ar lua in calcul varianta ca cele cinci infirmiere sa fie eliberate.

In primavara lui 2005, presedintele George W. Bush a intervenit personal in acest sens pe linga autoritatile libiene, dar demersul sau a ramas fara nici un raspuns.

O ultima dovada de nevinovatie

Pe data de 6 decembrie a.c. in revista "Nature" a aparut un studiu asupra tulpinii de HIV din spitalul de copii din Benghazi. Analiza genomului retrovirusului care i-a infectat pe micutii libieni, efectuata de biologul britanic Oliver Pybus, demonstreaza ca respectiva tulpina de HIV a fost introdusa in spitalul al-Fatah inainte de luna martie 1998, cind au inceput sa activeze acolo medicul palestinian si asistentele din Bulgaria. Ramine de vazut daca, macar in al 12-lea ceas, justitia libiana va accepta acest argument si va recunoaste ca s-a inselat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe