International • 16 Decembrie 2006 •
Un schelet de copil din Estul Africii, vechi de 3 milioane de ani, arunca o lumina noua asupra inceputurilor evolutiei umane. Cu partea superioara a corpului foarte asemanatoare cu a maimutei si cu aparatul locomotor al omului, „Lucy Baby”, cum a fost supranumit personajul reconstituit computerizat dupa schelet, arata cum a ajuns specia umana sa vorbeasca si sa aiba un creier de dimensiuni apreciabile, noteaza revista „Spiegel”.

Paleoantropologul Zeresenay Alemseged, din Addis Abeba (Etiopia), o trateaza pe "Lucy Baby" cu aceeasi grija si atentie acordate propriului fiu, Alula. Scheletul micutei (care ar fi avut 3 ani ) este considerat prima fosila intreaga a speciei Australopithecus afarensis, din care facea parte si "Lucy", exemplarul al carui schelet vechi de aproximativ 3,2 milioane de ani a fost dezgropat, in 1974, in aceeasi regiune africana. Dar, spre deosebire de "stramoasa" sa, "micuta Lucy" are si degete, un picior si trunchiul complet. Dar ce este mai interesant este capul, care a permis reconstituirea chipului.

Volumul creierului a fost estimat la 330 cm cubi, echivalentul celui de la un cimpanzeu de trei ani si mult mai mic decat la un copil de aceeasi varsta din zilele noastre. Articulatiile si forma oaselor ofera indicii despre o faza esentiala in evolutia hominizilor. In dreptul gatului, Zeresenay a dat peste osul hioid, care ar avea o importanta decisiva pentru dezvoltarea vorbrii. Si cum primele masele nu-i iesisera inca, cercetatorii i-au stabilit varsta la aproximativ trei ani. Interesant pentru experti este faptul ca acest stravechi copil a murit pe cand era inca alaptat.

Scurta sa viata si-ar fi petrecut-o in zona Dikika, ceea ce in africana veche ar insemna "mamelon". Regiunea este situata pe malul celalalt al raului Awash, exact vizavi de Hadar, locul unde au fost descoperite ramasitele lui "Lucy". Zona este dominata de o caldura extrema, inundatii frecvente, malarie si ciocniri intre clanuri rivale. Ca sa nu mai vorbim despre prezenta pradatorilor. Astfel ca sapaturile sunt extrem de dificile, dar rezultatele merita! Si apoi, tocmai aceste conditii vitrege par sa fi contribuit decisiv la pastrarea fosilelor.

Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.