'Romania are mult de adus Uniunii Europene'

Ministrul de Externe al Frantei, Michel Barnier, soseste, azi la Bucuresti, intr-o vizita care marcheaza vointa Frantei de a continua si a aprofunda relatiile cu noile autoritati romane. Michel Barnier va fi primit de presedintele Romaniei, Traian Basescu, si de catre premierul Calin Popescu-Tariceanu si va purta convorbiri cu seful diplomatiei, Mihai-Razvan Ungureanu. Cu ocazia vizitei in Romania, seful diplomatiei franceze ne-a acordat, in exclusivitate, un interviu ale carui intrebari au vizat atat probleme legate de cooperarea franco-romana, cat si chestiuni de interes international.

Excelenta, nu este un secret faptul ca relatiile dintre Franta si Statele Unite ale Americii au fost afectate de refuzul Frantei de a sustine interventia militara din Irak. In timpul recentei vizite la Paris a sefului diplomatiei americane, Condoleezza Rice, ati declarat ca este timpul sa se deschida un nou capitol in relatiile franco-americane. Dupa parerea Dvs., cum vor evolua relatiile franco-americane dupa intalnirea recenta dintre Presedintele francez, Jacques Chirac, si omologul sau american, George W. Bush, intalnire pe care analistii au calificat-o drept "istorica"?

Vizita Presedintelui Bush si cea a doamnei Rice in Europa au fost importante: ele au permis sa reinnodam legaturile unui adevarat dialog intre Statele Unite si Uniunea Europeana in ansamblul sau. In "scrisoarea mea catre un prieten american", publicata imediat dupa realegerea presedintelui Bush, afirmam ca America are nevoie de o Europa eficienta si responsabila, tot asa cum Europa are nevoie de o America puternica si angajata in problemele lumii, convinsa ca lumea are nevoie de reguli care sa aiba pret pentru noi.

Cred ca aceasta dubla convingere s-a manifestat la Bruxelles cu ocazia vizitei Presedintelui Bush. Este de datoria noastra, de o parte si de alta a Atlanticului, sa facem sa progreseze aceasta viziune. Si, mai curand decat sa pierdem timp cu divergentele trecutului, trebuie sa privim spre viitor, astfel incat cooperarea intre Statele Unite si Uniunea europeana sa fie un factor de pace si de stabilitate. Caci, aliati de lunga durata, putem si trebuie sa actionam impreuna, in numeroase domenii: lupta contra terorismului, proliferarea armelor de distrugere in masa, criza din Orientul Mijlociu. Stiti bine ca Franta si SUA coopereaza deja, de exemplu, in Liban, in Balcani, in Haiti, in Afghanistan. Lumea se simte mai bine atunci cand americanii si europenii actioneaza impreuna. Dar acest lucru implica un adevarat spirit de dialog: alianta nu inseamna vasalitate.

Alte subiecte importante vor continua a fi dezbatute intre europeni si americani: dosarul nuclear iranian, embargoul asupra vanzarilor de arme catre China, sau situatia dramatica din Darfur unde trebuie sa veghem ca autorii atacurilor asupra drepturilor omului sa fie judecati si pedepsiti.

In privinta alegerilor care au avut loc in Irak la data de 30 ianuarie, ati declarat ca prioritatea este reusita procesului politic in aceasta tara. Care este parerea Dvs. astazi, la trei saptamani dupa scrutin?

Alegerile generale din 30 ianuarie 2005 in Irak au reprezentat un pas important pentru tranzitia in curs. Intr-un context dificil, o majoritate a irakienilor a tinut sa-si exprime pozitia de respingere a violentei si sprijinul lor pentru un proces politic, fixat prin rezolutia 1546 a Consiliului de Securitate al ONU. Acum trebuie sa consolidam acest rezultat. Scrutinul va conduce la constituirea unei Adunari nationale care va trebui sa aprobe compozitia noului guvern provizoriu si sa pregateasca un proiect de constitutie.

Este totodata esential sa se obtina reprezentativitatea acestor institutii si sa se instaureze un adevarat dialog national, care sa reuneasca fara exclusivisme pe toti cei care refuza violenta, pentru a putea crea bazele unui larg consens asupra viitorului acestei tari si sa garanteze unitatea si stabilitatea sa. Trebuie asigurat succesul procesului politic in curs in toate dimensiunile sale, cu scopul de a permite poporului irakian sa-si regaseasca controlul asupra destinului sau.

Summit UE-Rusia la Moscova

Cum priviti actuala relatie intre Uniunea Europeana si Rusia, precum si viitorul acestei relatii?

Relatia UE-Rusia, calificata drept partenariat strategic, este foarte importanta pentru Uniunea Europeana. Trebuie sa intelegem ca, oricare ar fi experienta noastra istorica, care este evident diferita, noi, statele membre sau viitoare membre ale Uniunii Europene, vom trebui sa dezvoltam o relatie puternica, inscrisa pe termen lung, cu Rusia.

Caci Uniunea Europeana si Rusia sunt intr-adevar interdependente si ele au nevoie una de cealalta: Uniunea Europeana absoarbe, de exemplu, mai mult de jumatate din exporturile rusesti. Schimburile noastre culturale, umane si stiintifice se dezvolta si trebuie sa asumam provocarile comune in materie de securitate si de lupta contra terorismului. Vizita mea in Rusia, acum o luna, in cursul careia m-am intalnit cu Presedintele Putin si cu omologul meu, Serghei Lavrov, dar si cu numerosi reprezentanti ai societatii ruse, a intarit convingerea mea asupra acestui subiect.

Cum putem dezvolta aceasta relatie puternica si durabila cu Rusia? Avem o cooperare structurata in cadrul celor "patru spatii comune de cooperare": spatiul economic; spatiul de libertate, justitie si securitate; spatiul de cercetare, educatie si cultura si, in sfarsit, spatiul de securitate externa. Aceasta cooperare incepe sa dea rezultate pozitive: acordul asupra cooperarii in probleme de cercetare, educatie si cultura, ratificarea de catre Rusia a Protocolului de la Kyoto care a permis intrarea lui in vigoare, incheierea negocierilor privind aderarea Rusiei la OMC. Lucram acum in perspectiva incheierii, cu ocazia viitorului summit UE-Rusia, care va avea loc la Moscova, la 10 mai 2005, a unui acord complet asupra acestor patru spatii de cooperare, care vor fixa cadrul relatiilor noastre pentru perioada urmatoare.

"Ucraina a facut alegerea democratiei"

Parerea Dvs. este ca, in absenta unui dialog ruso-ucrainean, "toata lumea va pierde". Puteti sa explicitati aceasta idee?

Ucraina a facut alegerea democratiei, gratie curajului si tenacitatii poporului sau care s-a strans in jurul lui Viktor Iuscenko pe care l-am intalnit la Kiev, a doua zi dupa investitura noului guvern ucrainean. Este o evolutie remarcabila pe care Franta, ca si partenerii sai din Uniunea europeana, a sprijinit-o si va continua sa o sprijine. Evolutiile din Ucraina contribuie la stabilitatea regionala. Si asa cum stiti, Uniunea europeana a incheiat luni un plan de actiune cu Ucraina, pe trei ani, in care afirmam sprijinul nostru pentru Ucraina si pentru procesul de reforme din aceasta tara, si prin care stabilim o cooperare solida si concreta in toate domeniile.

In acest context, stiind ca revine oricum exclusiv Ucrainei si Rusiei sa-si defineasca impreuna relatiile lor bilaterale, noi am dorit ca Ucraina sa stabileasca, ca orice alta tara democratica, bune relatii cu toti vecinii sai, inclusiv cu Rusia, care este un partener strategic al Ucrainei dar si al Uniunii Europene. In aceasta privinta, remarc faptul ca presedintele Iuscenko si-a rezervat dreptul de a face prima deplasare in calitate de presedinte la Moscova.

Relatia franco-romana, "si mai puternica" in UE

Relatia franco-romana este in mod traditional foarte buna. In doi ani - cel putin, asa speram - Romania va intra in familia europeana. In opinia Dvs., care va fi evolutia acestei relatii, dupa 1 ianuarie 2007?

Ea va fi si mai puternica, daca putem spune asa! Plecam deja de la o relatie foarte solida in toate domeniile, politic, economic si cultural. Relatia noastra, bogata datorita unei mosteniri istorice absolut remarcabile, se va dezvolta si mai mult atunci cand Romania va fi intrat in Uniunea europeana, ceea ce se va intampla curand, caci Romania va semna tratatul de aderare peste exact doua luni, pe 25 aprilie, in vederea unei aderari efective la 1 ianuarie 2007.

Aceasta data va marca incununarea unui demers sustinut al Romaniei si al poporului sau, demers in care Franta v-a stat dintotdeauna alaturi, pentru a incuraja, a insoti si a ajuta Romania atunci cand aceasta a dorit-o. Iar acest lucru s-a intamplat incepand cu anul 1997, cand Romaniei i-a fost recunoscut statutul de tara candidata la aderarea in Uniunea Europeana, pana la Consiliul european din luna decembrie anul trecut cand negocierile de aderare au fost in mod oficial incheiate.

Aderarea la Uniunea Europeana va fi o incununare dar si un punct de plecare: Romania, in Europa, prin pozitia sa la frontiera orientala a Uniunii, prin vecinatatea cu Balcanii are mult de adus Uniunii Europene pentru ca aceasta sa dezvolte o politica externa si de securitate activa, vector al stabilitatii regionale, de securitate pentru toti concetatenii nostri, de democratie si de prosperitate.

Pentru acest proiect, Franta si Romania pot sa se bazeze pe o cooperare bilaterala remarcabila: Franta este astazi al treilea partener comercial al Romaniei si, conform statisticilor, a doua sau a treia tara in ceea ce priveste investitiile straine directe din Romania. Intreprinderile noastre din Romania sunt foarte dinamice oferind studentilor romani francofoni solutii profesionale interesante. Sunt foarte bucuros ca Romania va gazdui in 2006 reuniunea la varf a francofoniei, atat de puternica in tara Dvs., la care doresc sa-mi aduc contributia si sprijinul.

"Am notat cu mare interes" declaratia despre "Axa"

Ce parere aveti despre declaratia Presedintelui roman, Traian Basescu, asupra axei Londra - Washington - Bucuresti ca prioritate a politicii externe a Romaniei?

Constitutia dvs. stipuleaza ca sarcina prioritara a presedintelui republicii este sa reprezinte Romania si sa-i apere independenta. Am notat cu mare interes aceasta declaratie. Presedintele Basescu tine la Europa, la "o Europa completa", conform explicatiei omologului meu roman, dl. Ungureanu, ceea ce implica o relatie dintre Europa si Statele Unite fara exclusivisme, luand in considerare ca relatia cu Parisul, Moscova, Berlinul si cu celelalte tari europene este de asemenea importanta.

In opinia mea, este o stare de fapt care corespunde perfect realitatii: astfel, am luat la cunostinta ca presedintele Basescu a efectuat o vizita la Londra, ca s-a intalnit cu presedintele Republicii Franceze, Jacques Chirac, cu ocazia Consiliului european din decembrie si ca au avut din nou o intrevedere martea trecuta la Bruxelles. Dl. Basescu a fost de asemenea si la Moscova.

Personal, cred ca relatia privilegiata, traditionala si profunda dintre Romania si Franta trebuie sa se dezvolte, in complementaritate cu o solidaritate europeana largita, fie ca este vorba de politica externa europeana sau de politica de vecinatate. Franta si Romania fac parte impreuna, ca si numeroase alte state, din cel putin patru organizatii: Organizatia Natiunilor Unite, Consiliul Europei, NATO si Organizatia Interguvernamentala a Francofoniei. Tin sa veghez ca tarile noastre sa coopereze strans in cadrul acestor institutii, pentru a apara principiile si valorile pe care le impartasim.

"Romania, vocatia unui rol determinant in regiune"

Cu ocazia recentei sale vizite in Romania, Ministrul francez de interne, Dominique de Villepin, a dat asigurari ca Franta va face tot ce ii sta in putinta pentru a sustine eforturile Romaniei in vederea combaterii coruptiei. Cum credeti ca se va concretiza acest sprijin?

Lupta impotriva coruptiei priveste toate statele. Intr-o democratie, cetatenii nu pot sa suporte derapaje care sunt surse de inegalitate si de nedreptate. Fiind vorba de Romania, presedintele dvs. abordeaza problema cu mare fermitate: am luat act de faptul ca domnia sa considera ca problema coruptiei este una de securitate nationala pentru Romania.

Si este foarte adevarat ca este o problema grava. Cum sustine Franta lupta impotriva acestui flagel al coruptiei? In mai multe feluri: avem o cooperare tehnica intensa in domenii cheie ca justitia, functia publica si formarea de prefecti, finantele publice, fie ca este vorba de fiscalitate, de vama sau de controlul bugetar, sau mai mult, de fortele de ordine in procesul formarii jandarmilor. Este deci o abordare concreta, bilaterala dar si multilaterala prin infratirile institutionale finantate de programul Phare, pe care Franta o face in vederea sprijinirii Romaniei in procesul intrarii sale in Europa.

Care este in opinia dvs. rolul Romaniei in contextul actual politic si de securitate in Europa si in lume?

Acest rol trebuie sa fie totodata important, activ si pus in serviciul valorilor care unesc tarile noastre in cadrul NATO si al Uniunii Europene. Romania este deja angajata alaturi de partenerii sai europeni si atlantici in misiuni comune de mentinere a pacii in Bosnia si Afganistan.

Fortele sale de jandarmerie se pregatesc, cu sprijinul tehnic al jandarmeriei franceze, sa-si aduca contributia, la momentul potrivit, la Forta de jandarmerie europeana, in prezent in curs de constituire. In timp ce Uniunea este pe cale de a instaura o "politica europeana de vecinatate" destinata formarii cadrului dinamic al relatiilor sale cu vecinii de la est si sud, Romania, stat important in Europa de Sud Est si a carei frontiera orientala va fi in curand frontiera externa a Uniunii Europene, are vocatia de a juca un rol determinant in punerea in practica a acestei politici comune. Franta doreste sa stea alaturi de Romania pentru a infrunta maine aceste noi provocari.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe