De necesitatea opririi procesului de extindere a Uniunii Europene a inceput sa se vorbeasca la scurt timp dupa marea largire din 2004. Mai precis cand liderii "Celor 25" au realizat gravitatea problemelor generate de acel act si imposibilitatea solutionarii lor in timp optim. Dificultati dublate si de respingerea de catre francezi si olandezi a Constitutiei europene, refuz ce a stopat, practic, evolutia institutiilor UE. Au aparut apoi disensiunile intre vechii si tinerii membri ai Uniunii. Pe acest fundal, ideea de unitate si-a pierdut din valoare, interesele nationale prevaland in dezbateri si discutii. Primirea altor state ar fi ingreunat si mai mult situatia.

Fata de Romania si Bulgaria exista o datorie morala: noua ne fusese promisa aderarea, nerespectarea angajamentului putand stirbi credibilitatea si asa pusa serios la incercare a UE. Am fost primiti. Mai departe se pune punct. Daca pana acum despre asta s-a vorbit neoficial, acum decizia printre contur oficial. In raportul sau despre viitorul extinderii, Comisia Europeana preciza ca UE nu trebuie sa mai accepte alti membri inainte de a gasi o solutie la criza institutionala provocata de impasul in care se afla Constitutia.

Vor exista, cu siguranta, reactii negative, in primul rand din partea Turciei. Raportul CE nu evoca suspendarea negocierilor de aderare, demarate recent dupa ani de tergiversari. Ankara primeste cinci luni pentru a lua o hotarare in dosarul cipriot, una din pietrele de incercare. Turcia refuza sa dea curs indemnurilor celor de la Bruxelles si sa-si deschida porturile pentru produsele greco-cipriote. Va accepta acum? Greu de spus. La fel cum nu se stie daca europenii vor rezolva criza constitutionala. Oricum, premierul turc, Tayyip Erdogan, nici nu vrea sa auda de o "ruptura" cu UE.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.