Cetatenia europeana - un concept de trait si de reinventat (II)

Asa cum se infatiseaza astazi, cetatenia europeana a depasit sfera de protectie realizata atat la nivelul statelor-natiune, cat si cea atinsa prin instrumentele oferite de institutiile europene. Atat teoreticienii, cat si politicienii europeni au inteles ca este necesara fundamentarea unei noi conceptii despre cetatenie, emancipata de orice coloratura acreditata in mod ideologic, care sa stea la baza unor practici realmente participative. Astfel, se va putea vorbi in practica despre un larg spatiu european capabil de deliberare si putere de decizie comuna, evident opus imaginii unei societati de indivizi atomizati.

Atunci cand vorbim de cetatenie europeana, facem referire implicita la anumite valori pe care aceasta le presupune: respectul pentru celalalt, libertatea, solidaritatea, toleranta, intelegerea, loialitatea, respect pentru cultura nationala si civilizatia europeana etc. In acelasi timp, ea impune respectul fata de principiile pe care s-a construit Europa: democratie, justitie sociala si drepturile omului.

Dimensiunea culturala a acestui statut presupune o recunoastere a importantei experientei interculturale, precum si a predominantei anumitor valori si norme. Aceasta recunoastere a dimensiunii culturale care poate fi sesizata in continutul conceptului de cetatenie are darul de a sugera ca Europa este un spatiu care a creat valori de talie mondiala.

Proiectul consolidarii acestor valori, al desavarsirii Noii Europe este nu numai posibil, ci si un proiect viabil, o realitate care capata contur de zi cu zi. Noua Europa impune insa, dupa cum remarca profesorul Cezar Birzea, si o exigenta cetatenilor sai: "Ea nu depinde numai de un cadru legislativ si politic potrivit, ci mai ales de existenta unui consens activ cu privire la valorile funadamentale". Este, asadar, necesar ca toti cetatenii sa participe la crearea unei solidaritati bazate pe valori impartasite.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe