Bulgarii ii pot inspecta pe americani, romanii nu

Interpretind strict documentele, se poate spune ca Bulgaria a negociat acordul de cooperare militara cu SUA intr-un mod mai riguros decit Romånia. In schimb, oficialii romåni au mers pe alianta speciala existenta si au optat pentru o libertate de miscare mai mare a trupelor americane. Situatie care, pentru ambele state, in functie de evenimente, se poate transforma intr-o sabie cu doua taisuri. Saptaminalul "Prezent" va prezinta, in exclusivitate, o analiza comparativa pe marginea celor doua acorduri, din care concluziile le puteti desprinde singuri.

Romania a semnat acordul cu SUA in decembrie 2005, iar Bulgaria cu doar citeva luni intirziere, in aprilie 2006. Bulgaria l-a ratificat deja in Parlament, in timp ce parlamentarii romåni inca poarta discutii in legislativ pe aceasta tema, parte din ei acuzind superficialitatea de care negociatorii romåni au dat dovada in tratarea anumitor aspecte. Aspecte de care, cu siguranta, ne vom lovi in viitor. Motiv de tensiuni, oarecum disimulate, intre Ministerul romån de Externe (care a condus negocierile) si Ministerul romån al Apa- rarii la un moment dat. I ntr-un final, MApN n-a facut decit sa fuga de explicatii si sa se eschiveze. Atit in fata jurnalistilor, cit si in fata parlamentarilor din Comisia de Aparare. I n mai multe rinduri.

UNITATI DE MASURA DIFERITE Potrivit unor experti politici si militari consultati de noi, exista cel putin doua modalitati de interpretare a celor doua acorduri, ambele incluzind aspectele pozitive, cit si negative: intr-un sens al negocierii stricte, cu foarte multe reglementari (optiunea Bulgariei, unde de altfel vecinii nostri de la sud au si punctat serios), si intr-un sens mai larg, pe baza unui raport special de alianta bilaterala, cu o libertate de manevra mai mare pentru americani, care sa nu necesite renegocieri sau noi reglementari de fiecare data cind s-ar impune (optiunea Romåniei).

Nu trebuie scoasa din ecuatie nici perceptia cetatenilor celor doua state fata de americani: daca in Bulgaria s-a dezvoltat intr-un anume procent un sentiment anti-american, in Romånia acesta aproape ca nu exista.

Sa nu uitam nici ca influenta estica este mult mai puternica in Bulgaria decit in Romånia. Iar negociatorii celor doua state au mizat pe aceste particularitati si au facut in asa fel incit sa tina seama de ele. Si nu in ultimul rind, sa nu scapam din vedere esentialul: Romånia si Bulgaria sint cele doua state din "noua Europa" care beneficiaza acum de o dubla cupola de securitate garantata atit de NATO, cit si de SUA.

Avantaje vor fi prioritar in domeniul securitatii si apararii, dar si din punct de vedere economic, pentru ca vor exista beneficii preponderent in plan local. De modul in care au fost negociate aceste acorduri raspunde insa fiecare stat in parte. I n fata propriilor cetateni.

BULGARIA, 18 ARTICOLE DE NEGOCIERE IN PLUS
La prima vedere, daca ar fi sa ne luam doar dupa numarul de pagini cuprinse in acordurile semnate de SUA cu Romånia si cu Bulgaria, se poate observa o prima diferenta: cel cu Romånia are opt pagini, iar cel cu bulgarii 18 (fara anexe si cuprins). Neconcludent, am putea spune, intrucit romånii ar fi putut fi mult mai concisi. Trecind nu mai departe de cuprins am observat ca Romånia are 16 articole de Acord, iar Bulgaria nu mai putin de 34. Ceea ce, la prima vedere, ar demonstra ca vecinii nostri de la sud ar fi putut fi mai scrupulosi in tratarea subiectului, insistind intro serie de puncte sensibile.

In timp ce negociatorii romåni au adoptat un cadru mai larg, ce poate reprezenta un avantaj in caz de nevoie, criza etc., dar si un dezavantaj, in caz de tragere la raspundere. O parte din aceste articole au fost insa negociate anterior de Romånia, prin acordul SUA-SOFA. Totusi, va prezentam un singur exemplu de cum au fost percepute lucrurile de catre partea romåna, atunci cind nu se stia continutul acordului cu bulgarii. "Veti vedea, sint la fel!", aprecia, atunci, un oficial militar romån.

Din pacate, Romånia nu a avut grija sa prevada aspecte ale unor eventuale operatiuni desfasurate in Romånia, ori care sa aiba ca punct de plecare teritoriul romånesc. Nu in ultimul rind, documentul militar semnat de bulgari se aplica pe principiile Acordului NATOSOFA (Status of Forces Agreement), iar cel semnat de romåni pe un document bilateral, SUA-SOFA (aditional NATOSOFA). Acesta din urma a fost semnat in mare graba, in octombrie 2001, si este de notorietate faptul ca am renuntat de bunavoie la dreptul nostru prioritar de jurisdictie penala, in favoarea americanilor.

Aceeasi renuntare au "comis-o" si bulgarii acum, dar ambele state au obtinut drept de revenire/revocare pe exceptii si doar pentru infractiuni minore. I ntreg acordul semnat de bulgari face dese referiri la acordul NATO-SOFA, pe cind cel al romånilor face referire la SUASOFA, adica la actiuni si conventii bilaterale cu SUA.

BULGARIA IMPUNE LIMITAREA TRUPELOR Diferente vizibile gasim inca de la primele articole. Ca, de exemplu, la cel intitulat "Folosirea facilitatilor si zonelor" de catre fortele SUA si contractori, in acordul semnat de Romånia cu SUA se precizeaza ca scopurile sint convenite de ambele parti (pentru instruire, tranzit, realimentarea aeronavelor, intretinerea vehiculelor, navelor, aeronavelor, cazarii personalului etc.).

Tot la noi se mentioneaza, in plus, si "pentru pre-pozitionarea echipamentelor", insa despre acest aspect vom discuta intr-un paragraf distinct. Pe cind la bulgari sint prevazute foarte clar tipurile de actiuni: exercitii de cooperare si securitate, exercitii intrunite multinationale, actiuni de asistenta umanitara si situatii de criza, alte actiuni incluse in Tratatul Atlanticului de Nord. In cazul Romåniei, nimic in acest sens. Consultari cu statele-gazda vor avea loc oricum in situatiile care ar necesita acest lucru.

La acelasi articol, autoritatile bulgare au obtinut un paragraf care nu exista in documentele semnate de partea romåna si care este extrem de important. Acesta prevede numarul de militari si civili americani care vor stationa pe teritoriul Bulgariei si care nu trebuie sa depaseasca 2.500 de persoane. Poate creste temporar, dar nu mai mult de 90 de zile, in caz contrar fiind nevoie de o noua autorizare din partea autoritatilor bulgare.

De ce este acest numar important? Pentru ca in functie de numarul de militari exista si o anumita cantitate de tehnica. Conform Tratatului CFE, privind Statutul Fortelor Conventionale in Europa, adoptat in 1990 de catre 30 de state, sint limitate detinerile de armament conventional din cinci categorii: avioane de lupta, elicoptere de atac, vehicule blindate, tancuri si artilerie de peste 100 mm.

Aria de aplicare a Tratatului CFE era impartita intre statele-parti apartinind Grupului Estic si cele apartinind Grupului Vestic. I nsa la Summit-ul OSCE din 1999, sefii de state si guverne ai statelor-parti au semnat Tratatul CFE Adaptat, in care s-a renunt at la abordarea "de la bloc la bloc" si au fost introduse plafoane nationale privind detinerile de armament conventional.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe