Momentul adevarului pentru politica lui Bush

Dincolo de obiectivul local si imediat - legitimarea unei conduceri irakiene care sa se bucure de cat mai mult sprijin posibil, preconditie pentru stabilizare si democratizare -, alegerile de ieri din Irak au fost un test pentru politica americana si internationala fata de intreaga regiune, definita de Washington drept "Marele Orient Mijlociu". La investirea Condoleezzei Rice in functia de secretar de stat, vineri, presedintele George W. Bush a afirmat ca "avansul democratiei in Irak va servi drept exemplu puternic pentru toti reformatorii din intregul Orient Mijlociu".

Verdictul analistilor este unanim: daca alegerile din Irak vor duce la o guvernare stabila si vor deschide calea spre retragerea treptata a trupelor americane, imaginea lui Bush in lume si in SUA va fi mult imbunatatita. Daca nu se va intampla acest lucru, administratia americana ar putea fi pusa in situatia de a-si revizui drastic strategia fata de Irak si fata de intreaga regiune, nu doar din cauza criticilor virulente (cu care Bush si colaboratorii sai s-au obisnuit deja, din primul mandat), cat din cauza pretului prea mare pe care SUA il platesc in efortul de a aduce democratie in zone in care aceasta pare sa nu fie dorita.

Scepticilor care se intrebau daca un scrutin aparat cu arme este util si relevant, presedintele Bush le-a raspuns in discursul sau saptamanal radiodifuzat ca insusi faptul ca alegerile au avut loc este o victorie. Si intr-adevar, curajul irakienilor de a se prezenta la urne, sfidand amenintarile materializate in atacuri sangeroase, demonstreaza ca acestia doresc un regim legitim, care sa le asigure stabilitate si reprezentativitate. Responsabilitatea celor alesi fata de cei care i-au votat riscandu-si viata la propriu este cu atat mai mare. Noul regim irakian are in fata numeroase provocari. In primul rand, exista temeri ca, din cauza boicotarii alegerilor de catre majoritatea partidelor sunnite, se va ajunge la o reprezentare disproportionata a siitilor si kurzilor, ceea ce va genera frustrari si tensiuni interetnice. Anticipand aceasta situatie, numerosi politicieni irakieni au declarat ca sunnitii se vor putea alatura noului guvern si vor putea contribui la elaborarea noii constitutii irakiene, chiar daca vor obtine putine locuri in adunarea legislativa.

Atitudinea siitilor, oprimati in timpul regimului lui Saddam Hussein, care au acum sansa de a exercita puterea, va fi un factor important. Din fericire, ayatollahul Ali al-Sistani, cleric siit moderat, favorabil stabilizarii Irakului, pare sa aiba controlul. El a fost, de altfel, si una dintre vocile determinante pentru devansarea datei alegerilor din Irak, iar acum i-a indemnat pe credinciosi sa voteze, afirmand ca prezentarea la urne este datoria unui bun musulman. Ayatollahul Ali al-Sistani a reusit sa se impuna in fata radicalului Moqtada al-Sadr, liderul sangeroasei revolte antiamericane. Acesta mai are insa influenta si nu este exclus sa fi sustinut candidati in alegeri, facand un joc dublu si implicandu-se in politica, desi public a dezaprobat orice colaborare cu "ocupatia americana", inclusiv alegerile.
In acelasi timp, nimeni nu se asteapta ca alegerile sa puna capat violentelor, mai ales atat timp cat liderul Al Qaeda din Irak, Abu al-Zarqawi, este inca in libertate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe