Autoritatile finlandeze, spaniole si cele portugheze au anuntat oficial ca, de la 1 mai, isi deschid totalmente piata muncii pentru imigrantii veniti din noile state membre ale Uniunii Europene. Mai mult, releva EUObserver, conform propunerii legislative in speta, pe care Guvernul finlandez o va remite spre aprobare Parlamentului, "nu vor exista restrictii la libera circulatie a cetatenilor bulgari si romani din cauza ca tarile respective vor adera la Uniune in ianuarie 2007".

Oficiali ai tarilor amintite, citati de "The Financial Times" au declarat ca decizia privind deschiderea pietei muncii pentru muncitorii est-europeni, luata in pline dezbateri europene asupra Directivei Bolkestein privind serviciile, a fost determinata de dorinta de a contribui la detensionarea relatiilor dintre "vechii" si noii membri ai UE.

Restrictiile la libera circulatie a muncitorilor din estul Europei, impuse de catre 12 membri mai vechi ai Uniunii, comentau surse citate de "The Financial Times", au alimentat ideea inradacinata printre noii membri ca cetatenii lor sunt considerati persoane de categoria a doua ai UE. Pana acum, doar Marea Britanie, Irlanda si Suedia isi deschisesera totalmente piata fortei de munca pentru est-europenii care au aderat la UE in mai 2004, in timp ce 12 tari si-au exercitat dreptul de a impune limite de tranzitie pe perioade de pana la sapte ani, respectiv pana in 2011, cand aranjamentele respective urmeaza a fi reconsiderate.

Diminuarea somajului, ca si reducerea numarului muncitorilor foarte calificati din unele sectoare, inclusiv cel al constructiilor, au facilitat in mare masura decizia luata de Guvernul de la Helsinki de a suprima toate barierele. Estonienii, remarca ieri "The Financial Times", care beneficiaza de faptul ca stiu limba finlandeza, ar putea fi cei mai favorizati de noua masura a Finlandei.

Oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv presedintele ei, Jose Manuel Barroso, spera ca tari ca Belgia, Danemarca, Grecia, Italia si Olanda vor suspenda si ele, macar partial, restrictiile impuse intrarii pe pietele lor a fortei de munca est-europeana.
Doar Austria si Germania par sa fie ferme in decizia lor de a nu suspenda restrictiile de pe piata muncii inainte de 2011.

Britanicul Peter Mandelson, comisarul european pentru Comert, chema, la sfarsitul saptamanii trecute, la parasirea mentalitatii ce "poate perpetua un sistem in care exista cetateni europeni de categoria a doua". Situatia se complica insa cand este vorba de sindicatele europene din anumite sectoare, care se opun dorintei de liberalizare totala a pietei muncii, de teama concurentei firmelor si persoanelor ce ar veni din tarile est-europene, punandu-le in pericol locurile de munca si nivelul salariilor.

Parlamentul European dezbate directiva ''Bolkestein''

Parlamentul European s-a intrunit ieri intr-o sedinta extraordinara pentru a examina directiva asupra liberei circulatii a serviciilor - numita si directiva ''Bolkestein'' - in sanul Uniunii Europene.
Miza discutiilor ce au avut loc a fost schimbarea textului initial al directivei propuse de catre Fritz Bolkestein si Romano Prodi in ianuarie 2004, text ce prevedea, printre altele, ca toti prestatarii de servicii sa fie supusi ''principiului tarii de origine'', adica dreptului tarii in care ei sunt stabiliti si nu al tarii in care vor sa isi desfasoare activitatea.

Modificarea, propusa acum de catre socialistul german Evelyne Gebhardt si de negociatorul britanic al Partidului Popular European, Malcolm Harbour, se refera tocmai la suprimarea acestui ''principiu'', fapt sustinut si de majoritatea Confederatiilor europene de sindicate. De-altfel acestea si-au dat intalnire ieri la Bruxelles, intr-un mars de protest care a adunat peste 20.0000 de mii de manifestanti din intreaga Europa.

Textul directivei, conform ultimelor amendamente, ar permite suprimarea barierelor protectioniste pe care statele membre UE le pun in fata prestarii transfrontaliere a serviciilor, dar si adoptarea, in paralel, a unor masuri care sa faciliteze stabilirea muncitorilor in anumite locuri, precum ''ghiseul unic'', care ar trebui sa devina obligatoriu pana la 1 ianuarie 2009, si care i-ar permite unui muncitor reglarea tuturor formalitatilor administrative.

Impotriva acestei forme a directivei s-au coalizat pana acum Franta, Belgia si Grecia, insa, potrivit comunicatelor Parlamentului European, acestea nu au posibilitatea sa constituie o minoritate de blocaj.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.