In general, prognozele pentru anul 2005 nu au fost prea generoase cu presedintele Vladimir Putin. Unii i-au prezis o retragere rusinoasa de la putere, sub presiunea strazii si a opozitiei liberale, dupa modelul fostului lider georgian, Eduard Sevardnadze. Altii, mai indulgenti, s-au limitat sa-i promita o izolare absoluta in plan extern si mari probleme in plan intern. Oricum, nimic bun. Venind sa confirme, parca, previziunile diferitilor cititori in stele si politologi, rusi sau occidentali, primele zile ale noului an i-au creat locatarului de la Kremlin destule batai de cap.

Plecat pentru o vizita de trei zile in Kazahstan, Putin s-a vazut nevoit sa-si scurteze sejurul la cateva ore, revenind de urgenta la Moscova. De ce? Motive sunt caateva. De la noile alegeri din regiunea separatista Abhazia si protestele pensionarilor iesiti cu miile pe strazile marilor orase rusesti, intr-o tentativa disperata, dar lipsita de orice perspectiva, de anulare a hotararii de monetizare a facilitatilor sociale, la scandalul intervenit in relatiile cu Israelul. Asta fara a pune la socoteala Ucraina, unde refuzul lui Viktor Ianukovici, ex-candidat la presedintia statului de a accepta rezultatul utimului tur de scrutin, din 26 decembrie, risca sa atraga alte critici ale comunitatii interntionale la adresa Moscovei.

Ultima creatie a expertilor rusi

Dintre toate, cel mai grav pare totusi a fi povestea cu Israelul. Totul a pornit de la un recent articol publicat de presa israeliana si care denunta intentiile Rusiei de a vinde arme Siriei, mai precis o ultima "creatie" a specialistilor rusi in materie - sistemul tactico-operativ Iskander-E. In context, autorul isi exprima convingerea ca acesta ar fi scopul real al deplasarii pe care presedintele sirian, Bashar al-Assad se pregateste sa o intreprinda, in ultima decada a acestei luni, la Moscova. Imediat, mass-media de la Tel-Aviv a evocat o deteriorare fara precedent a raporturilor dintre Israel si Rusia. Dovada - premierul Ariel Sharon convoaca o reuniune de ugenta a cabinetului sau. Tema - relatiile cu Moscova. Nu sunt adoptate de documente, nu se discuta cu presa.

Intreg teritoriul Israelului

Iese, in schimb, la rampa purtatorul de cuvant al Departamentului de stat al SUA si care, in termeni severi, ameninta Rusia cu sanctiuni. Aflat la Washington, culmea coincidentei, exact in aceasta perioada, ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, neaga tot. "Nu au existat si nici nu poate fi vorba de negocieri in acest sens. In general, nu exista nici un fel de tratative cu Siria", s-a straduit oficialul sa calmeze spiritele.

Oricum, s-a grabit el sa adauge, "aceste rachete nu intra sub incidenta acordurilor internationale", iar "daca Rusia ar fi avut de gand sa le vanda Siriei, ar fi facut-o, cu siguranta". De precizat ca, in pofida racelii raporturilor Washingtonului cu Moscova, Ivanov a reusit sa obtina o primire la Casa Alba. "Cele 15 minute acordate de presedintele George Bush au depasit toate sperantele rusilor, mai ales ca intalnirea nu figura pe agenda de lucru", au cosiderat oportun sa sublinieze surse ale Departamentului de Stat. Cu o raza de actiune de 280 de kilometri si amplasate, de exemplu, pe inaltimile Golan, rachetele in cauza pot atinge tinte din orice perimetru al Israelului, inclusiv obiectivele strategice ale acestui stat, aflat intr-un permanent conflict cu Siria.

Cateva componente

Ori argumentatia lui Ivanov s-a dovedit insuficienta, ori nu este momentul pentru aplanarea scandalului, cert este ca Sharon i-a scris ieri presedintelui Putin cerandu-i sa nu vanda armament Siriei. "Un demers inutil si exagerat", a comentat presa moscovita in absenta unei reactii oficiale din partea Kremlinului. Intorcand subiectul pe toate partile, ziaristii au descoperit mai multe componente in criza izbucnita in relatiile ruso-israeliene. Una ar fi Iranul. Potrivit serviciilor speciale israeliene, regimul de la Teheran continua sa lucreze la realizarea unor puternice sisteme de rachete, cooptand, la partea de cercetare, unii oameni de stiinta rusi.

Al doilea moment il constituie, in opinia ziarului "Rossiiskaia gazeta", "gestul Rusiei, care ar fi transmis americanilor informatii privind colaborarea dintre Israel si China din domeniul perfectionarii avioanelor chinezesti fara pilot. Problema e ca partea israeliana a promis Statelor Unite sa puna capat acestui program de cooperare". Care va fi finalul acestei povesti? "Nici Rusia, nici Israelul nu-si pot permite nici macar o agravare a dialogului lor, ca sa nu mai vorbim de o prapastie", estimau analistii, afisand un optimist fara drept de tagada. Intre timp, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a anuntat pentru perioada imediat urmatoare o vizita la Moscova a noului presedinte ale Autoritatii palestiniene, Mahmoud Abbas. Poate pana la sfarsitul lunii in curs, poate luna viitoare. Seful diplomatiei de la Kremlin s-a aratat destul de zgarcit in detalii.

Cu ochii pe teritoriile palestiniene

Pe acest fundal, seful comisiei parlamentare pentru relatii internationale, Mihail Marghelov, a afirmat ca oamenii de afaceri din Rusia incep sa devina deosebit de interesati de teritoriile palestiniene. "Rusia a fost intotdeauna prezenta in teritorii, inclusiv in plan practic", a explicat senatorul rus. Salutand intentiile declarate ale succesorului lui Yasser Arafat de a relua dialogul de pace cu Israelul, Marghelov a tinut sa aminteasca faptul ca Abbas este un adept al "foii de parcurs, plan de pace elaborat de cvartetul international din care fac parte Rusia, SUA, UE si ONU". Iata de ce, a continuat oficialul, "Rusia nu trebuie sa renunte la a juca un rol activ in normalizarea situatiei din Orientul Mijlociu". Mai mult, Rusia ar trebui, in opinia lui Marghelov, sa "se implice chiar in activiatea Autoritatii palestiniene. Esentiala este acum pregatirea alegerilor legislative din 17 iulie si care trebuie privite drept o sansa de unificare a diferitelor structuri care functioneaza in teritoriile palestiniene".


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.