Vizita oficiata la sfarsitul saptamanii trecute de catre premierul francez Dominique de Villepin la Berlin a prilejuit relansarea discutiilor pe marginea problemelor legate de extinderea Uniunii Europene si a taxelor aplicate la nivelul zonei euro. Cu toate ca in privinta acestora din urma cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord comun - consultarile continuand la nivel ministerial si prezidential -, referitor la chestiunea extinderii, atat Parisul cat si Berlinul par sa se acorde in ideea ca, dupa aderarea Romaniei, Bulgariei si Croatiei procesul extinderii va trebui suspendat o buna bucata de vreme.

Inaintea intalnirii cu cancelarul german Angela Merkel, Dominique de Villepin s-a adresat oficialilor germani intruniti la Universitatea Humbolt, ocazie cu care a dezvaluit si perspectiva sub care Franta gandeste dezvoltarea si extinderea Uniunii Europene, relateaza BBC. Procesul de aderare, remarca Villepin, trebuie sa fie conditionat de trei criterii majore: apartenenta europeana a tarilor candidate, insusirea valorilor si regulilor Uniunii si capacitatea de absorbtie a Europei.

''Or, spune premierul francez, daca e sa judecam dupa acest din urma criteriu, cel al capacitatii de absorbtie, Uniunea nu are in acest moment vocatia de a se extinde la nesfarsit". Prin aceasta observatie, demnitarul face referire insa in principal la cazul Turciei, fata de a carei aderare UE se mentine extrem de reticenta.

Villepin spera in aderarea Romaniei si Bulgariei

"In ceea ce priveste Romania si Bulgaria, dorim ca ele sa adere cat mai repede posibil, pe baza viitoarelor recomandari ale Comisiei Europene", a spus Dominique de Villepin, citat de BBC. Declaratia lui Villepin nu spune nimic despre progresele Romaniei si Bulgariei, despre situarea lor exacta pe calea aderarii, ci aminteste numai ca ''soarta'' lor va depinde de recomandarile Comisiei Europene. Un caz aparte in procesul de extindere il reprezinta Turcia. Deschiderea negocierilor de aderare la inceputul lunii noiembrie a reprezentat ''o decizie politica majora, care ia act de schimbarile geostrategice ale regiunii si de eforturile Turciei''.

Totusi, aminteste Villepin, cel putin in cazul Frantei, o decizie finala asupra aderarii Turciei va fi luata numai in urma unui referendum national. Ar fi de retinut insa ca, vorbind la modul general despre extinderea Uniunii, premierul francez sugereaza o schimbare radicala de optica a procesului. ''Nu exista nici un drept natural sau istoric al intrarii in Uniunea Europeana'', declara Villepin subliniind simultan ca '' promisiunea extinderii nu poate reprezenta singurul instrument de stabilizare a regiunilor vecine Europei''. Cu aceste regiuni, remarca demnitarul parizian, ar trebui instituite legaturi speciale, care sa depaseasca acordurile de liber schimb, si care sa joace rolul unor parteneriate ambitioase (fapt pe care il sugera in urma cu o saptamana si Nicolas Sarkozy).

Romania, Bulgaria, Croatia: ultimul val de extindere al Uniunii

In concordanta cu cele declarate de Dominique de Villepin este si Olli Rehn, comisarul european insarcinat cu Extinderea. Acesta a subliniat recent ca, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana in 2007, si dupa foarte probabila integrare a Croatiei, va trece o anumita perioada pana ce alte state candidate "vor indeplini criteriile de admisie", transmit agentiile europene de presa. "Trebuie sa avem timpul necesar pentru a face amendamentele necesare la tratate si pentru a organiza dezbateri pe teme constitutionale si institutionale", a afirmat Rehn.

De altfel, comisarul UE a apreciat ca Uniunea Europeana trebuie sa continue dezbaterea constitutionala, avand suficient timp in acest sens. "Este important sa continuam dezbaterile pe tema reformei constitutionale; ideea esentiala este ca Europa are nevoie de reguli de functionare mai bune", a explicat comisarul UE. "Este realist ca dupa referendumurile constitutionale din Franta si Olanda (n. red. - in care a fost respins Tratatul constitutional) sa existe o pauza de reflectie. O noua dezbatere ar putea interveni in 2007 sau 2008", a insistat acesta. Cancelarul austriac Wolfgang Schuessel, a carui tara detine presedintia semestriala a UE, s-a angajat ca pana in iunie sa stabileasca agenda relansarii proiectului constitutional.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.