Atentie la Rusia, avertizeaza fostii premieri din Polonia, Letonia, Lituania si Estonia

Jerzy Buzek, fost premier polonez, Guntars Krasts, fost premier al Letoniei, Mart Laar, fost premier al Estoniei si Vytautas Landsbergis, fost presedinte al Lituaniei, au adresat cotidianului britanic "The Financial Times" o scrisoare in care, in termeni alarmanti, evoca implicatiile de-a dreptul periculoase ale recentelor actiuni ale Rusiei si ale presedintelui Vladimir Putin, personal, in domeniul aprovizionarii cu energie a Europei.

Chiar daca aparent a fost solutionata disputa dintre Rusia si Ucraina in chestiunea pretului gazelor naturale, se subliniaza inca de la inceput in scrisoare, problemele raman.

"Multi dintre noi", spun semnatarii scrisorii, "au inca in memorie cum este sa traiesti in societati fara democratie, fara respectarea drepturilor omului si fara stat de drept. Suntem profund mahniti ca transformarile ce au avut deja loc in tarile central si est-europene nu au fost urmate de transformari similare si in Rusia. Revolutia Portocalie din Ucraina ne-a dat sperante ca valorile fundamentale ale democratiei se vor extinde spre est".

Cu toate acestea, disputa in chestiunea gazelor dintre Rusia si Ucraina, izbucnita tocmai in momentul in care Rusia prelua presedintia grupului celor mai industrializate tari (G-8), a fost, conform semnatarilor scrisorii, doar unul dintre semnalele ca asemenea sperante au fost premature. Demnitarii mai sus mentionati cred ca disputa respectiva nu a fost intamplatoare, ca nu a fost un eveniment solitar, ci sunt mai multe motive pentru a fi ingrijorati de comportarea Rusiei. Am ajuns la concluzia, sustin semnatarii scrisorii, ca insecuritatea in domeniul energetic este un fapt real. Inchizand robinetul gazelor in fata a milioane de oameni, Gazprom a demonstrat marele pericol la care sunt expusi si a elucidat mai bine semnificatia unor cuvinte - pana acum misterioase - cum ar fi "securitatea energetica", "diversificarea surselor de energie" s.a.

Rusia nu va ezita sa foloseasca arma energetica

Gazpromul, se mai arata in scrisoare, a dat lectii nu numai milioanelor de oameni afectati de stoparea livrarilor, dar si elitelor politice, in sensul ca ceea ce le era neclar inainte a devenit foarte clar tuturor.

"In cativa ani, afirma autorii scrisorii, ii vom fi cu totii recunoscatori lui Putin ca a determinat Europa sa se gandesca foarte serios la probleme cum ar fi utilizarea eficienta a energiei si diversificarea surselor. Recenta disputa ruso-ucrainiana a aratat ca Rusia nu se va abtine de la folosirea energiei drept arma politica, indiferent de tinte sau de consecintele pe termen lung, chiar daca sunt afectati parteneri ai Rusiei.

De aceea, autorii scrisorii sustin necesitatea punerii bazelor unei robuste politici a UE care sa garanteze securitatea si competitivitatea in plan energetic si care sa se intemeieze pe o serie de principii fundamentale, intre care: eforturi pentru a asigura cat mai mult posibil autoaprovizionarea cu energie, cresterea mijloacelor destinate cercetarilor pentru dezvoltarea surselor alternative de energie, actiuni intense pentru integrarea sistemelor nationale energetice, ceea ce ar face posibila obtinerea energiei din diverse surse, folosirea in maniera flexibila a rezervelor strategice, elaborarea de studii de fezabilitate privind realizarea de noi retele de conducte care sa permita diversificarea surselor de energie, fundamentarea tuturor masurilor pe realitatile economice si de mediu.

Un alt pericol, conductele aflate in constructie

Mai mult, se mai arata in scrisoare, departe de a solutiona problemele in disputa, noile conducte de gaze creeaza altele noi, dar ele slabesc securitatea energetica a unor state membre ale UE, iar in alte cazuri, cum este cel al conductei din Marea Baltica, poate provoca un dezastru ecologic.
Iata de ce, conchid demnitarii amintiti, Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o pozitie comuna in politica economica, inclusiv fata de Rusia.
Iar aceste actiuni "trebuie sa fie consistente si foarte clare", excluzand eventuale atitudini controversate ale unor politicieni europeni, ce nu au nimic comun cu interesele europene sau ale Rusiei.

Grupul de la Visegrad sustine o pozitie comuna in domeniul energiei

Membrii grupului de la Visegrad, respectiv Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia, urmau sa inceapa ieri o runda de convorbiri destinate adoptarii unei pozitii comune in domeniul energiei, inaintea unui summit al Uniunii Europene pe aceasta tema, prevazut sa se desfasoare in luna martie, transmite Mediafax. "Negocierile vor incepe la Varsovia, cu liderii insarcinati cu politica energetica din statele Grupului de la Visegrad", a declarat premierul ungar Ferenc Gyurcsany dupa o intalnire cu omologul polonez Kazimierz Marcinkiewicz.

Gyurcsany a spus ca Ungaria va inainta autoritatilor de la Bruxelles o propunere asupra politicii comune in domeniul energiei, pana la sfarsitul lui martie, dar nu a oferit detalii in legatura cu modalitatile de cooperare intre statele Grupului. Cu numai o zi inaintea lansarii acestor discutii la nivel inalt, reprezentantii Cehiei si Poloniei au cazut de acord sa promoveze imbunatatirea cooperarii energetice, luandu-se in calcul inclusiv o posibila diversificare a surselor energetice. Premierul ceh, Jiri Paroubek, a spus ca, din punctul sau de vedere, Cehia, care obtine trei sferturi din necesarul de gaze din Rusia, iar restul din Norvegia, ar putea sa colaboreze in viitor cu un alt furnizor, cum ar fi Danemarca.

La randul sau, Polonia intentioneaza sa construiasca un terminal pentru gaze lichefiate si negociaza achizitionarea de gaze naturale fie din Norvegia, fie din regiunea caspica. La ora actuala, Rusia asigura aproape in totalitate necesarul de petrol si gaze naturale al statelor din Europa Centrala, in timp ce in cazul tarilor occidentale proportia scade la un sfert din cererea totala. "Avem ambitia de a veni la summit-ul european din martie cu propuneri comune, fie bilaterale, fie la nivelul Grupului de la Visegrad", a mai declarat Paroubek.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe