Alegerile prezidentiale palestiniene - miza a pacii in Orientul Mijlociu

Duminica are loc scrutinul prezidential in teritoriile autonome palestiniene, alegatorii urmand sa desemneze pe succesorul lui Yasser Arafat dupa decesul acestuia - 11 noiembrie 2004. Sunt alegeri cu o miza uriasa, observatorii opinand ca ele pot influenta decisiv reluarea dialogului israelo-palestinian si, implicit, pacea in regiune. Dar, inainte de toate, palestinienii vizeaza implinirea proiectului personificat de Arafat de-a lungul celor 40 de ani cat s-a aflat in fruntea luptei lor - crearea unui stat independent. Aceasta intrucat actualele structuri politice sunt interimare, ele fiind rodul Acordurilor de la Oslo din 1993. Intre ele se afla Autoritatea Nationala Palestiniana, creata pentru a administra teritoriile Cisiordania si Fasia Gaza si al carei presedinte a fost Arafat. Postul devenind vacant dupa moartea lui, palestinienii se prezinta la urne maine, alegerile desfasurandu-se intr-un context total diferit de cele precedente. In primul rand, dupa izbucnirea celei de-a doua Intifade, septembrie 2000, armata israeliana a revenit in orasele din Cisiordania. Si in Gaza, trupele Tsahal sunt prezente, ele motivand acest lucru prin protejarea celor 8.000 de coloni evrei. In al doilea rand, teritoriile respective sunt practic izolate, palestinienii nu se pot deplasa din Fasia Gaza in Cisiordania si invers.

De asemenea, in noul context, dupa izolarea teritoriilor, doar 7.000 de palestinieni mai pot lucra in Israel, fata de cei 100.000 de la inceputul anilor '90. Teritoriile resimt din plin si o criza economica de proportii, desi au impreuna 6.020 kmp (Cisiordania - 5.655 kmp, Fasia Gaza - 365 kmp). In schimb, populatia este de 3,7 milioane (2,4 milioane in Cisiordania, restul in Gaza, una dintre cele mai populate zone de pe glob). O alta particularitate a acestor alegeri este ca ele nu-i cuprind, din pacate, pe palestinienii refugiati. E vorba de 2,3 milioane de oameni (1,4 milioane in Iordania, in vreme ce in Liban si Siria sunt cate 370.000). Or, toti acestia traiesc un sentiment acut al abandonarii, ei nefiind cetateni ai statelor pe al caror teritoriu se afla si confruntandu-se cu grave probleme politice, sociale si umane.

Sapte candidati la succesiunea lui Arafat

Decesul lui Arafat a declansat, asa cum se anticipase, o dura lupta pentru succesiunea lui, el detinand in ultima vreme cinci posturi. Astfel, la alegerile de duminica sunt in cursa sapte candidati.

Dintre ei se detaseaza Mahmud Abbas, unul dintre apropiatii lui, desemnat presedinte interimar al OEP, cotat cu 60-65% din intentiile de vot. In varsta de 69 de ani, este cel care s-a aflat alaturi de Arafat inca de la inceputurile activitatii lui politice, fiind unul dintre putinii supravietuitori ai acelei perioade. Este artizanul Acordurilor de la Oslo si a fost primul premier palestinian in 2003, demisionand dupa 130 de zile in urma unor dezacorduri cu Arafat. Intrat in penumbra, a revenit in forta dupa decesul "Raisului". Este considerat un moderat, fiind vazut cu ochi buni de americani si israelieni, ceea ce ar putea fi un handicap printre radicalii islamisti. Cu toate acestea, se bucura de mare popularitate in Gaza, dominata de Hamas si Jihadul Islamic, care nu si-au prezentat candidati pentru prezidentiale si nici nu sustin pe cineva anume. Mustafa Barghuti, 51 de ani, candidat independent, este principalul lui adversar, acreditat cu 12% din voturi.

Medic de profesie, e un veteran al luptei pentru drepturile omului si e cunoscut pentru pozitia impotriva coruptiei. A avut de-a face des cu politia israeliana, care l-a retinut in mai multe randuri, inclusiv vineri. Este sprijinit de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP), ai carui sefi sunt detinuti in Israel. Un alt candidat cu mare priza la public, Maruan Barghuti, s-a retras din cursa, fiind condamnat pe viata si detinut in Israel. Ajunsi in acest punct, sa notam ca cei 8.000 detinuti palestinieni din Israel n-au primit drept de vot, Curtea Suprema a Israelului spunand ca "nu e timp suficient pentru a organiza votul in diferitele puscarii in care ei se afla". In fine, pentru cei 5.000-6.000 de alegatori din Ierusalimul de Est s-au organizat sase birouri de vot, dar marea problema care se pune este aceea a libertatii lor de miscare intre Gaza si Cisiordania.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe