Locuitorii din Catalonia, chemati la urne pentru a-si alege Parlamentul

Pe strazile din Barcelona, unii au arborat la ferestre "senyera", drapelul catalan, cu dungi rosii si galbene, altii "estelada", drapelul separatistilor cu o stea alba pe fond albastru, transmite MEDIAFAX.

Liderul nationalist Artur Mas, adus la conducere de o manifestatie monstruoasa organizata la 11 septembrie pe strazile Barcelonei in scandari de "Independenta", le-a promis celor 7,5 milioane de catalani ca va organiza in patru ani un referendum privind viitorul lor.

In fata refuzului Madridului de a acorda Cataloniei autonomia bugetara pe care o cere, Artur Mas, in varsta de 56 de ani, presedintele acestei regiuni cu o puternica identitate lingvistica si culturala, a convocat alegeri anticipate, cu doi ani inainte de termen.

El spera sa obtina o majoritate absoluta si sa avanseze catre un "stat suveran".

"Nu suntem vasalii statului spaniol", a declarat vineri Artur Mas, cerandu-le catalanilor sa construiasca "viitorul natiunii lor", la incheierea campaniei electorale.

Guvernul conservator spaniol, deja acaparat de lupta impotriva crizei economice, se confrunta cu o provocare majora: daca perspectiva unei eventuale independente ramane indepartata, se pune totusi in discutie perenitatea modelului autonomiei regionale, unul dintre fundamentele Constitutiei din 1978.

Daca Artur Mas, un nationalist de dreapta moderat, evita cu grija cuvantul "independenta", el apara un "stat suveran", afirmand ca acesta ar fi viabil din punct de vedere economic, "al saptelea din UE" in ceea ce priveste veniturile pe cap de locuitor.

Aceasta insa genereaza temeri in randul oamenilor de afaceri, din cauza posibilitatii ca acest stat sa se gaseasca de facto in afara UE si a zonei euro, in timp ce regiunea aduce o cincime la PIB-ul Spaniei.

Citeste si:

Firea nu se retrage din politică: „Ar fi prematur. Nu sunt acuzată...

De doi ani, frustrarea creste in Catalonia, dupa o decizie a Tribunalului constitutional spaniol de a reduce statutul sau de autonomie extinsa, datand din 2006, eliminand articolul care o defineste ca o "natiune".

Regiunea, care in prezent este cea mai indatorata din Spania, cere un "pact fiscal" echivalent cu cel de care beneficiaza Tara Bascilor si Navarra, care i-ar permite sa creasca impozitele si sa elimine inegalitatile a caror victima se declara.

Intentiile lui Artur Mas raman totusi ambigue, in timp ce un sondaj al cotidianului El Pais arata ca doar 46 la suta dintre catalani ar vota pentru independenta daca le-ar fi adresata aceasta intrebare.

In opinia lui Joaquin Molins, profesor de stiinte politice la Universitatea din Barcelona, presedintele regiunii nu va merge pana la capat. "Ceea ce pare logic este ca negocierile vor avea loc pe pactul fiscal, iar toate acestea sunt o strategie pentru a se pozitiona fiecare ca cel mai puternic".

Citeste si:

Spania preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, de la 1 iulie

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe