Tarile est-europene nu vor sa renunte la ajutoarele promise de Bruxelles

Procedand la fel ca la summit-ul european din luna iunie, de la Bruxelles, Polonia actioneaza in aceste zile pentru a grupa in jurul sau noile tari membre ale UE, cu scopul de a determina, totusi, Marea Britanie, care in prezent detine presedintia Uniunii, sa realizeze un nou acord asupra bugetului european pe 2007-2013, vital pentru economiile tarilor est-europene. Primul-ministru polonez, Kazimierz Marcinkiewicz, aflat la mijlocul saptamanii trecute la Londra, a anuntat ca, impreuna cu ceilalti noi membri, pregateste o "scrisoare comuna" adresata Uniunii Europene, prin care cer sa se ajunga cat mai curand la definitivarea bugetului european, neaparat la summit-ul ce urmeaza sa aiba loc la mijlocul lunii viitoare.

Detaliile scrisorii, a anuntat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe al Poloniei, Pawel Dobrowolski, nu sunt deocamdata publicabile, ele fiind in curs de definitivare.

"Toate tarile membre sunt interesate de ajungerea la un acord privind bugetul, dar cei mai noi membri, care au aderat la Uniune cu un an in urma, au un interes special, intrucat fiecare euro pe care-l vor primi este util dezvoltarii si cresterii lor economice", a declarat premierul polonez dupa convorbirea cu Tony Blair.

Seful diplomatiei poloneze, Stefan Meller, care vineri s-a aflat la Bratislava, a precizat si el, intr-o declaratie de presa, ca, impreuna cu omologul sau slovac, Eduard Kukan, au avut opinii "extrem de apropiate" de cele exprimate de premierul polonez la Londra.

Neadoptarea bugetului ar fi "o catastrofa" pentru est-europeni

Din punctul de vedere al Ministerului polonez al Dezvoltarii, o intarziere la adoptarea bugetului UE, ceea ce ar impiedica intrarea lui in vigoare in ianuarie 2007, ar fi o "catastrofa", caci un buget provizoriu pentru 2006, putin avantajos Poloniei, ar priva-o de sumele pe care a contat la elaborarea programelor.
Comisarul european pentru Buget, lituanianca Dalia Grybauskaite, relata Reuters, a salutat imediat initiativa Poloniei.

"Este un semn pozitiv, iar tarile baltice au semnat deja doua memorandumuri in acelasi spirit". "Scrisoarea 'celor zece>>, in forma sa actuala, incearca sa redea pozitia comuna a celor mai noi membri ai UE, pentru a apara politica de coeziune (...) ce nu poate fi sacrificata in numele unor reforme de altfel indispensabile", a declarat premierul ungar Ferenc Gyurcsany, aflat la sfarsitul saptamanii trecute in vizita in Irlanda.

Zaneta Ozolina, reputat analist politic din Letonia, sublinia ca noii membri ai UE vor iesirea din impas a negocierilor privind bugetul deoarece "au mare nevoie de fonduri europene" pentru a putea depasi dificultatile cu care se confrunta.

In context, ea a reamintit ca "cei zece" au dat o lectie Europei, propunand, la summit-ul din iunie de la Bruxelles, "strangerea curelei" pentru a se putea ajunge la un acord privind bugetul.

Nu au avut insa succes, din cauza "egoismelor nationale ale vechilor membri ai Uniunii, in special al Marii Britanii".

Premierul Janez Jansa al Sloveniei, cel mai mic, dar cel mai bogat nou membru al UE, a declarat cu prilejul unei reuniuni a celor 17 membri ai Initiativei Central-Europene, din oraselul slovac Piestay, ca un acord asupra bugetului Uniunii trebuie sa fie cat mai apropiat de propunerea - compromis formulata de precedentul presedinte semestrial al UE, Luxemburgul, conform caruia rabatul britanic anual de 4,6 miliarde de euro sa fie "inghetat" la nivelul existent in momentul extinderii.

"Uniunea trebuie sa fie eficienta, lucru imposibil fara un buget", a subliniat slovenul Janez Jansa.

Cei zece nu mai vor sa fie numiti "noii membri"

Dat fiind ca s-a implinit deja un an de cand isi desfasoara activitatea de comisari la UE, "cei zece" au solicitat - intr-un document publicat in EUobserver - sa fie "data uitarii divizarea" intre "noii" si "vechii" membri ai Uniunii. "Cel mai important lucru pe care l-am facut a fost acela de a fi demonstrat ca divizarea intre cei noi si cei vechi nu mai are ratiune", a declarat comisarul sloven pentru probleme de cercetare si stiinta, Janez Potocnik. Colegul sau maltez, Joe Borg, comisar pentru probleme de pescuit, sublinia ca "este oarecum artificiala mentinerea acestei distinctii", iar estonianul Siim Kallas arata ca "fiecare comisar aduce cu el istoria tarii sale, experienta si cunostintele sale, cu care contribuie la dezbateri".

Vladimir Spidla, comisar ceh pentru probleme sociale, a tinut sa releve importanta contributie a noilor membri la activitatea Comisiei Europene. "Noii comisari", sublinia el, "provin din tari care au efectuat vreme de peste 15 ani reforme economice si politice majore. Ei stiu ca reformele sunt necesare si ca pot fi efectuate fara a fi subminata securitatea sociala".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.