Pana la data de 21 februarie 2006, cele 45 de guverne ale statelor membre ale Consiliului Europei, intre care se numara si Romania, trebuie sa dea explicatii privitoare la eventuala lor cooperare cu Agentia Centrala de Informatii a Statelor Unite (CIA) in chestiunea interogarii si transportului de detinuti suspectati de actiuni teroriste.

Alaturi de celelalte guverne, guvernul Romaniei va trebui sa raspunda daca, incepand cu 1 ianuarie 2002 si pana in prezent, vreo persoana cu functie publica sau insarcinata in mod oficial de o institutie publica a fost implicata direct sau prin aprobare tacita in actiuni de privare de libertate sau de transport de detinuti, la cererea vreunui serviciu secret strain.

Consiliul Europei asteapta, de asemenea, sa primeasca date referitoare la rezultatele oricarei anchete oficiale interne pe aceasta tema.

In scrisoarea redactata de presedintele Consiliului Europei, Terry Davis, si datata 21 noiembrie 2005, guvernele tuturor statelor membre sunt invitate sa explice:

• in ce fel le permite legislatia proprie sa controleze activitatea serviciilor secrete straine pe teritoriul tarii;

• daca exista legi in vigoare care sa interzica privarea de libertate a persoanelor aflate in jurisdictia statului, fara stirea autoritatilor, fie ca e vorba de persoane detinute in secret de o organizatie anume, fie de ajutor dat agentilor unui alt stat, in actiuni de privare de libertate a unor persoane, fie de asistenta acordata in transportarea persoanelor detinute in secret;

• in ce fel sanctioneaza legislatia tarii incalcarea Conventiei privind drepturile individuale pe teritoriul statului, cu precadere in cazul privarii de libertate, ca urmare a actiunii unor persoane oficiale, servicii secrete sau organizatii straine.

Ancheta initiata de Consiliul Europei este condusa de parlamentarul elvetian Dick Marty, care a declarat ca cerceteaza 31 de zboruri ale unor presupuse avioane CIA pe teritoriul unor state europene si ca a cerut imagini preluate prin satelit ale unor locatii din Polonia si Romania, din perioada 2001-2004.

Polonia si Romania au fost indicate de organizatia pentru apararea drepturilor omului Human Rights Watch ca posibile destinatii de tranzitare a unor detinuti din Afganistan, banuiti de actiuni teroriste.
Potrivit declaratiilor lui Marty, alte posibile destinatii ale avioanelor CIA ar fi fost Palma de Mallorca, in Spania, Larnaca in Cipru, Shannon in Irlanda, cat si baza militara americana Ramstein, din Germania.

Un avion care ar fi avut la bord detinuti banuiti de terorism ar fi traversat, in 2003, si spatiul aerian al Austriei, a declarat comandantul fortelor aeriene, generalul Erich Wolf. "Avem motive sa credem ca la bord se aflau detinuti", a mai spus generalul.
Autoritatile suedeze au confirmat ca cel putin un presupus avion CIA ar fi aterizat in trei randuri pe teritoriul tarii, incepand cu anul 2002, in Danemarca se crede ca ar fi fost vorba de 14 zboruri, iar Norvegia a confirmat trei aterizari de avioane CIA.

Primele dezvaluiri referitoare la transporturi si locuri secrete de interogare a unor suspecti de terorism de catre CIA au fost date publicitatii pe 2 noiembrie, de ziarul american Washington Post, in contextul mai larg al dezbaterii in Congresul american a unui proiect de lege referitor la aprobarea de noi fonduri in scop militar (440 milioane de dolari).

Senatorul republican John McCain a propus un amendament prin care se prevede ca, in interogatoriile conduse de militari, sa fie aplicate exclusiv metodele de ancheta prevazute de normele armatei (Army Field Guide) si se interzic tortura si alte tratamente inumane in toate centrele de detentie aflate in custodie americana, oriunde in lume.

Aceasta regula ar urma sa fie aplicata inclusiv angajatilor CIA si anchetatorilor din state aliate care conduc interogatorii. Senatul a aprobat deja amendamentul propus de McCain, in ciuda amenintarilor Casei Albe ca va respinge proiectul de lege, daca nu se accepta exceptii.

Vicepresedintele Dick Cheney si directorul CIA, Porter Goss, cerusera ca viitoarea lege sa nu se aplice "operatiunilor de combatere a terorismului din strainatate, teroristilor care nu sunt cetateni americani, operatiunilor conduse de alte institutii ale guvernului SUA decat ministerul Apararii, in cazul in care presedintele Statelor Unite considera ca atari actiuni sunt vitale pentru securitatea tarii si protejarea cetatenilor ei de atacuri teroriste".


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.