Barcelona vrea independenta

Parlamentul catalan a votat, cu o majoritate zdrobitoare, un proiect de schimbare a Statutului Autonomiei Comunitatii. Partidele independentiste din Catalunia considera ca acest proiect este un prim-pas spre independenta Cataluniei. Proiectul trebuie sa fie aprobat insa de Parlamentul national al Spaniei, proces ce se va incheia peste citeva luni. Un prim-pas a fost totusi facut la 2 noiembrie, atunci cind Congresul Deputatilor a acceptat sa ia in considerare proiectul. Opinia publica spaniola se opune acestei schimbari: doar 21,8% dintre spanioli se declara de acord cu proiectul, deoarece considera ca ii va favoriza pe catalani.

O noua natiune

Catalanii vor ca in Statutul de Autonomie sa fie numiti "natiune", nu "nationalitate", cum erau denumiti pina acum. Prevederea a generat proteste in rindul spaniolilor. Ministrul spaniol al Apararii a afirmat in mai multe ocazii ca "exista o singura natiune, si aceea este Spania".

Noul proiect include pentru locuitorii Cataluniei obligativitatea de a cunoaste limba catalana, nu doar cea spaniola. 75% din populatia Cataluniei cunoaste aceasta limba, dar procentul este mult mai mare in rindul tinerilor, care au urmat cursurile scolilor in catalana. Se doreste o mai mare autonomie in problemele de imigratie. Aprobarea acestui statut ar insemna, de exemplu, deschiderea de birouri de munca ale Cataluniei in Romania, pentru o mai buna gestionare a fluxului de romani care doresc sa munceasca in regiune.

Mai multi bani

Catalanii cer dreptul de a-si colecta impozitele prin agentii proprii si o mai mare independenta in a hotari ceea ce se va face cu impozitele colectate. Regiunea ar urma sa verse apoi catre guvernul central o parte dintre aceste impozite, care sa nu depaseasca 50% din suma colectata. Balantele fiscale arata ca, in prezent, Catalunia aduce la bugetul de stat cu 2.411 milioane de euro mai mult decit primeste. Comunitatea catalana traieste intr-una dintre cele mai dezvoltate regiuni industriale ale Spaniei (industria chimica si cea alimentara). Catalanii obtin un produs intern brut pe cap de locuitor de 22.677 de euro pe an, fata de 21.184 de euro la nivelul Spaniei. Noul statut ar mai aduce o mai mare autonomie judiciara si in controlul porturilor si al aeroporturilor.

Interzisa de dictatura

Utilizarea limbii catalane a fost interzisa in 1714. In secolul al XX-lea, dictatura lui Franco a insemnat o noua campanie de reprimare a acestei culturi. Dupa moartea dictatorului, in 1979, a fost adoptat Statutul Autonomiei Catalane, iar limba catalana a putut fi din nou utilizata.

"Vrem sa vorbim catalana obligatoriu"

Interviu cu Joan Llinas, lector strain la Universitatea Bucuresti, profesor de limba catalana.
De ce este importanta pentru catalani mentionarea termenului de "natiune" in Statutul Autonomiei?

Este importanta din punct de vedere istoric. Pina la inceputul secolului al XVIII-lea, Catalunia avea institutiile sale proprii. Apoi a existat Razboiul pentru succesiune, in care a cistigat dinastia Burbonilor, sustinuta de Castilla. Ca pedeapsa, au "smuls" institutiile catalane. A fost interzisa scrierea in limba noastra, nu se mai preda in limba noastra. Dictatura lui Franco a insemnat o noua perioada de represiune a catalanilor.

Catalanii au in prezent dreptul de a folosi limba proprie?

Da. In Constitutie scrie ca spaniola este limba tuturor spaniolilor, si fiecare are obligatia si dreptul de a o vorbi. In cazul catalanei, avem doar dreptul sa o vorbim. Vrem ca in Catalunia sa fie acelasi lucru: sa existe si obligatia de a vorbi limba catalana. Sint multi care stiu catalana, dar nu o folosesc. Noi vrem sa ne garantam drepturile lingvistice, iar documentele oficiale sa fie redactate in catalana.

Exista si adepti ai unor masuri mai dure printre catalani?

Sigur! Pentru ca exista reprezentanti ai institutiilor Spaniei care, daca te adresezi in catalana, spun: "Vorbeste crestineste!". Acum citiva ani, situatia asta era chiar mai des intilnita. Sintem o limba din Spania, totusi. Ni se spune ca sintem nationalisti. Daca lupt pentru statul meu, nu sint nationalist, sint patriot, pentru ca am un stat! Dar daca ma lupt pentru ceva care nu are un stat in spate, devin automat nationalist. Eu cred ca, daca fac ceva pentru Catalunia, cum sint cursurile de catalana in Romania, fac ceva si pentru Spania.

Ce va insemna noul Statut din punct de vedere al contributiei Cataluniei la bugetul national?

Catalunia este una dintre cele mai bogate comunitati din Spania, deci contribuie cu sume mari la buget. Aceste sume se duc la alte comunitati, mai defavorizate, dar nu se stie daca in aceste comunitati s-a facut ceva pentru a modifica situatia si pentru a deveni productive economic. Cu acest Statut, Catalunia va incasa impozitele si va da statului spaniol o parte, pentru conceptul de solidaritate cu restul Spaniei, cu care catalanii sint de acord. •

ETA nu a cistigat independenta, dar s-a ales cu un process

Euskadi Ta Askatasuna (ETA), organizatia al carei nume inseamna in basca "Tara Basca si Libertate", este considerata terorista atit de Spania, cit si de Uniunea Europeana si SUA. ETA, infiintata in 1959, urmareste crearea unui stat independent socialist basc, format din Comunitatea Basca si Navarra, doua comunitati autonome din Spania si din zona Pirineilor Atlantici, acum parte a Frantei.

ETA la judecata

Cel mai mare proces impotriva gruparii teroriste ETA a inceput saptamina aceasta. In fata instantei au fost adusi 56 de inculpati, provenind din sfera politicii, a finantelor si a mass-mediei, adica "stomacul, inima si creierul" gruparii ETA, potrivit procurorilor. Cei 56 au fost acuzati de spalare de bani si finantare a atentatelor comise de ETA. Ostentativ, acuzatii au prezentat carti de identitate neoficiale basce, in locul celor spaniole. Inculpatii risca in total circa 900 de ani de puscarie. Paradoxal, procesul are loc pe fondul scaderii in intensitate a atentatelor.

Desi cel putin 800 de oameni au fost ucisi de atacurile teroriste ale ETA in ultimii 45 de ani, incepind cu 2003, nici o persoana nu si-a mai pierdut viata. Explozii insa au fost, cea mai recenta petrecindu-se simbata spre duminica, in orasul Victoria.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe