Tunisia: Scrutin istoric, la noua luni dupa revolutie

"Este o turnura istorica. Tunisienii nu au dreptul la eroare, lumea urmareste acest prim test pe calea democratiei", afirma un diplomat european, relateaza MEDIAFAX.

Autoincendierea, la 17 decembrie, a lui Mohamed Bouazizi, un tanar vanzator ambulant din Sidi Bouzid, un oras din zona central-vestica a tarii, a declansat o revolta populara care a condus la ceea ce nimeni nu se astepta, si anume inlaturarea, dupa 28 de zile, a presedintelui Ben Ali.

Gratie sustinerii acordate de marile democratii occidentale pentru presupusul sau rol de combatere a islamismului si de garant al "miracolului economic" tunisian, presedintele a fugit la 14 ianuarie si si-a gasit refugiu in Arabia Saudita.

• Scrutin, dupa revolutie

Dupa o perioada de tranzitie tensionata, marcata de greve si violente, tunisienii inchid duminica primul capitol al revolutiei, alegand o Adunare Constituanta formata din 217 membri.

Aceasta este o miza importanta intr-un peisaj politic remodelat si complex: 7,3 milioane de potentiali alegatori trebuie sa se hotarasca in fata celor aproximativ 1.500 de liste ale partidelor si independentilor, care afiseaza aceleasi sloganuri de libertate, democratie si justitie sociala.

Viitoarea Adunare va avea ca misiune principala redactarea unei noi Constitutii, a treia din Tunisia dupa cele din 1861 si 1959. Ea va alege astfel un presedinte provizoriu care va desemna un premier la conducerea Guvernului de tranzitie pana la organizarea alegerilor generale.

Alegerea unei Adunari Constituante s-a impus la presiunea strazii care, dupa inlaturarea lui Ben Ali, a cerut o schimbare totala de regim.

Citeste si:

„Podul Unirii”, primul construit în Maramureș de la Revoluție...

• Fapt inedit

Scrutinul proportional prin metoda resturilor celor mai puternice a fost adoptata pentru favorizarea partidelor mici fara mijloace prea mari. Din ianuarie s-au infiintat aproximativ 100 de astfel de partide. Peisajul politic ramane insa dominat de formatiunile mari.

• Partidele intrate in cursa

In fata unei cresteri a febrei extremiste la sfarsitul campaniei, Ennahda a tinut sa se demarcheze de salafisti. Acesta a condamnat orice forma de violenta, dar ar putea profita de dezbaterea relansata asupra identitatii arabo-musulmane a Tunisiei.

Citeste si:

Președintele Klaus Iohannis are consultări cu partidele pentru...

Partidul Democrat progresist (PDP, centru stanga), al carui lider Ahmed Nejib Chebbi i s-a opus direct lui Ben Ali, se pozitioneaza ca principala alternativa la Ennahda.

Acelasi parcurs l-a avut Ettakatol (Forum), un apropiat al Partidului Socialist francez, condus de Mustapha Ben Jaafar, un medic care a desfasurat o campanie de proximitate si este pe val.

In tabara de stanga, Polul Democrat Modernist, Ettajdid (fost comunist), reuneste cinci mici formatiuni in jurul unui proiect laic.

Partidul Comunist al Muncitorilor tunisieni (PCOT, extrema stanga) o scoate in prim-plan pe Radia Nasraoui, avocata de renume si sotia liderului PCOT Hamma Hammami. Ea este una dintre putinele femei nominalizate drept cap de lista (5 la suta), in pofida paritatii barbati-femei obligatorii.

Alta forta: mostenitorii declarati sau nu ai Reuniunii Constitutionale Democratice (RCD), partidul-stat al lui Ben Ali, dizolvat dupa revolutie. Aceasta miscare dificil de cernut mizeaza pe implantarea fostului partid unic si a cadrelor sale aflate inca la "butoane".

Citeste si:

Grila dublă BMW: cum s-a născut și cum a devenit un tuning la modă...

De altfel, numarul important de "independenti" intrati in cursa traduce, potrivit expertilor, neincrederea cu privire la partidele suspectate ca vor sa confiste fructele unei revolutii ai caror initiatori nu au fost.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe