Traditionala si conservatoarea societate nipona se modernizeaza, acceptand adesea schimbari radicale, fara a putea fi insa incadrata in ceea ce se defineste a fi "occidentala".

Ieri, guvernul de la Tokyo a anuntat ca la Tronul Crizantemei poate accede o femeie. Este recomandarea facuta oficial de un comitet de experti, insarcinat cu gasirea de solutii pentru rezolvarea crizei la succesiunea tronului imperial al Tarii Soarelui Rasare, criza care se anunta in sanul monarhiei nipone din cauza absentei mostenitorilor de sex masculin. Comitetul, compus din zece inalte personalitati, va include recomandarea in raportul final, care va fi remis guvernului pana la finele toamnei. Premierul nipon, Junichiro Koizumi, a tinut inca de ieri sa anunte ca are in vedere sa supuna Parlamentului la inceputul anului viitor o reforma a legii succesiunii imperiale, lege care dateaza din 1947.

Criza de succesiune?

In ultimii 40 de ani in sanul familiei imperiale japoneze nu s-a mai nascut un mostenitor de sex masculin, ceea ce ameninta ca in scurt timp sa provoace o criza de succesiune in cadrul celei mai vechi monarhii din lume. In acelasi timp, faptul a provocat o teribila presiune asupra sotiei actualului print mostenitor, printesa Masako. In varsta de 41 de ani, absolventa a prestigioasei universitati americane Harvard, Masako a renuntat la o stralucita cariera diplomatica pentru a se casatori in 1993 cu printul mostenitor, Naruhito. Ea nu a avut decat o fiica, Aiko, nascuta in 2001. Suferind de depresie, printesa Masako a ramas retrasa timp de 20 de luni, reluandu-si aparitiile publice abia in aceasta vara.

Doua solutii...

Raportul final al comitetului nu a fost dezvaluit ieri, dar in iulie trecut, in cadrul unui raport preliminar dat publicitatii, expertii au evocat doua posibilitati pentru depasirea problemei succesiunii la tronul imperial al Japoniei. Una dintre solutii este autorizarea femeilor sa urce la tron, cealalta, mai complicata, consta in largirea familiei imperiale oficiale in asa fel incat sa creasca numarul potentialilor mostenitori.

In 1947 autoritatile americane de ocupatie, in dorinta de a reduce cheltuielile publice, au deposedat de titlurile imperiale 51 de persoane ce apartineau celor 11 familii imperiale. Una dintre masurile sugerate de comitetul de experti in raportul din iulie era reintegrarea acestor persoane si a descendentilor acestora in cercul imperial si deci autorizarea imparatului de a adopta un copil de sex masculin din randul lor. Dar raportul estima ca solutia largirii artificiale a familiei imperiale risca sa se loveasca de lipsa de intelegere a japonezilor. Potrivit sondajelor, opinia publica nipona este in mare parte favorabila unei reforme care ar autoriza femeile sa acceada la tron.

Alt destin pentru Aiko

Unii comentatori remarca printre altele ca problema devine urgenta intrucat Aiko, acum in varsta de 3 ani, va trebui educata inca de acum intr-un mod specific daca va fi chemata sa devina intr-o zi imparateasa. In orice caz, nu se pune problema ca Aiko sa urce pe tron rapid. Tatal ei are doar 45 de ani iar actualul imparat, Akihito, in varsta de 71 de ani, este in perfecta stare de sanatate.

Imparatesele, o exceptie

Pentru a descoperi ultima imparateasa a Japoniei trebuie mers inapoi, pana in secolul al XVIII-lea. Ea s-a numit Go-Sakuramachi si a domnit intre 1762 si 1771. Comitetul de experti, care cuprinde printre altii si presedintele puternicului lobby patronal Nippon Keidanren Hiroshi Okuda si pe fostul inalt comisar al Natiunilor Unite pentru refugiati, Sadako Ogata, notificase in iulie ca imparatesele au reprezentat o exceptie in istoria Japoniei si ca orice femeie care ar accede la tronul imperial risca sa se confrunte cu interogatii privind legitimitatea.

La inceputul lunii octombrie un grup universitar si de juristi a creat primul colectiv de opozanti la ascensiunea femeilor la Tronul Crizantemelor. Este clar ca o schimbare atat de radicala pentru societatea nipona nu va fi primita fara convulsii. Dar o privire in istoria arhipelagului arata ca Japonia a fost "prima tara din Asia" care a lansat o adevarata dinamica a modernizarii acelerate, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, si numerosi oameni politici asiatici au facut vizite la Tokyo pentru a se forma si a se initia in modernitate. Aceasta tendinta de modernitate va invinge probabil si de aceasta data.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.