Departamentul de Stat al SUA constata o serie de progrese in ceea ce priveste Romania, in Raportul International privind Libertatea Religioasa 2010, dar principalele probleme semnalate in anii anteriori raman nerezolvate.

Autoritatile respecta in general libertatea religioasa in practica, dar unele restrictii afecteaza drepturile unor grupuri religioase, noteaza raportul, care adauga ca nu au existat schimbari majore de la raportul precedent. Grupuri religioase s-au plans mai rar decat in anii anteriori ca oficiali de rang inferior le-au impiedicat eforturile de convertire si au intervenit in alte activitati religioase, scrie MEDIAFAX.

  • Constitutia prevede libertatea religioasa si alte legi contribuie la libera practicare a religiei. Totusi, potrivit raportului, autoritatile au continuat sa faca diferente intre grupurile religioase recunoscute si cele nerecunoscute, iar cerintele de inregistrare si recunoastere au continuat sa puna obstacole diferitelor grupuri religioase minoritare.

Restituirea proprietatilor greco-catolice confiscate de regimul comunist in 1948 si transferate Bisericii Ortodoxe Romane a ramas de asemenea o problema, iar unele grupuri minoritare continua sa sustina ca autoritatile locale intarzie acordarea permiselor de constructie pe baza religiei. Biserica Ortodoxa intentioneaza sa reia dialogul cu Biserica Greco-Catolica pentru a rezolva problema proprietatii si alte dispute.

Potrivit textului, au existat de asemenea informatii privind abuzuri sau discriminare pe baza afilierii religioase, credintei sau practicii. Au existat cazuri in care unii clerici ortodocsi au aratat ostilitate fata de persoane care nu sunt ortodoxe, s-au opus inmormantarii credinciosilor apartinand altor grupuri religioase in cimitire confesionale sau publice si au criticat activitatea misionara.

Autoritatile au continuat sa faca progrese in recunoasterea istoriei Holocaustului in tara, se mai arata in raport, care mentioneaza inaugurarea unui Memorial al Holocaustului in Bucuresti.

  • Raportul Departamentului de Stat remarca insa si cazul primarului din Constanta, Radu Mazare, care la 18 iulie 2009 a participat la o parada de moda imbracat in costum de ofiter nazist, insotit de fiul sau in varsta de 15 ani, costumat ca soldat nazist.

Este mentionat de asemenea un manual de religie publicat in 2006 de Ministerul Educatiei, sub coordonarea secretarului de stat pentru afaceri religioase, care descrie aparitia Bisericii Greco-Catolice in secolul XVIII ca rezultat al "prozelitismului catolic" si califica Martorii lui Iehova, Baha'i si Mormonii ca secte ce "reprezinta un pericol real pentru societate". Un capitol din carte sustinea ca sectele isi fac adepti prin metode ca spalarea creierului, mita, santajul si exploatarea saracilor.
Citeste si:
Religia ar putea deveni materie opțională la BAC. Cum a reacționat...
Religia ar putea deveni...

  • Textul aminteste si cazul cladirii cu 19 etaje care se construieste in apropierea Catedralei Sfantul Iosif din Bucuresti, dar si un caz similar din Constanta, privind constructia unui imobil de birouri in apropierea unei moschei.

In decembrie 2009, responsabilitatea pentru Departamentul de Afaceri Religioase a fost mutata de la Ministerul Culturii, la Biroul premierului. Presa a afirmat ca aceasta actiune a fost rezultatul interventiei directe a Patriarhului ortodox, in urma numirii unui etnic maghiar, cu afiliere religioasa diferita, la conducerea Ministerului Culturii. Biserica Ortodoxa a negat aceste informatii, noteaza raportul.

  • Opinii si atitudini antisemite au fost exprimate de participanti la talk-show-uri difuzate de televiziuni private si pe forumuri de pe Internet, iar acte antisemite, inclusiv vandalizarea unor locasuri evreiesti, s-au inregistrat in continuare. Raportul mai noteaza ca publicatiile Partidului Romania Mare, condus de eurodeputatul Corneliu Vadim Tudor, au continuat sa prezinte remarci antisemite dure.
Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Administratia americana discuta despre libertatea religioasa cu autoritatile romane, in cadrul politicii sale de promovare a drepturilor omului.

Ambasada continua sa isi exprime preocuparea fata de esecul autoritatilor de a asigura restituirea deplina a proprietatilor religioase si incurajeaza eforturile Romaniei de a recunoaste istoria Holocaustului in tara, conchide raportul.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.