Voronin se ia de piept cu Putin

"Noi suntem gata sa traim fara acest export de vin in Rusia. Ne va fi greu. Suntem gata sa traim in frig, sa inghetam fara gazul din Rusia, daca vor majora pretul sau ne vor deconecta de tot", a spus presedintele Moldovei * In schimb, premierul Tarlev a cerut sprijinul Kremlinului in relatia cu Transnistria.

Intr-un interviu acordat ieri BBC, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, vorbeste despre planul de solutionare a conflictului din Transnistria, subliniind ca guvernul de la Chisinau a decis sa revina la masa negocierilor ca urmare a implicarii Uniunii Europene si Statelor Unite. In acelasi timp, Voronin - care realizeaza faptul ca Rusia nu va sta cu mainile in san, trecand la impunerea unor sanctiuni economice Republicii Moldova - avertizeaza ca tara sa este dispusa sa rabde orice privatiuni (aluzie la posibilitatea ca Moscova sa sisteze furnizarea de gaze naturale) fara a ceda integritatea, suveranitatea si independenta acestui stat.

In schimb, aflat tot ieri intr-o vizita la Moscova, premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, a declarat ca guvernul de la Chisinau este interesat in dezvoltarea relatiilor si cooperarii cu Rusia, informeaza Agentia Ria Novosti. Premierul Tarlev a cerut autoritatilor de la Moscova sa acorde mai mult spriijin in relatia Republicii Moldova cu regiunea separatista Transnistria. Potrivit sefului guvernului de la Chisinau, stagnarea procesului de reglementare a conflictului din Transnistria s-a datorat ambitiilor politice ale anumitor persoane care au avut unele interese in aceasta parte a Republicii Moldova.

"Statutul de observator nu se deosebeste cu nimic"?

BBC aminteste ca Voronin declarase la Iasi, in cursul vizitei efectuate la 25 septembrie, ca Republica Moldova nu va reveni la masa tratativelor decat daca SUA si UE vor fi cooptate cu statut deplin, nu de observator.

Trei zile mai tarziu, Chisinaul anunta reluarea negocierilor, in pofida faptului ca SUA si UE primisera statut de observator, alaturi de mediatorii mai vechi, Rusia, Ucraina si OSCE. "Statutul de observator nu se deosebeste cu nimic", (de cel de negociator - nota red.) declara presedintele Republicii Moldova, adaugand ca "pentru noi, era importanta acceptarea si participarea la aceste negocieri a SUA si a UE". "Cu parere de rau, regimul transnistrean, oricat de separatist ar fi, este implicat in aceasta situatie de la inceput si este normal sa fie prezenti la masa negocierilor", a adaugat Vladimir Voronin.

Incredere in sprijinul Ucrainei

Reintors recent de la Kiev, Voronin se arata increzator in sprijinul Ucrainei in vederea reglementarii conflictului nistrean. "Noi am apelat la noile autoritati, de fapt am apelat si la vechile autoritati de la Kiev, dar n-am fost sustinuti, deoarece ei erau presati de Federatia Rusa. In acest fel a aparut asa numitul plan al Presedintelui Iuscenko, care, de fapt, este o initiativa comuna cu Republica Moldova si organismele europene", explica liderul de la Chisinau.

In opinia sa, Ucraina nu-si poate permite sa procedeze ca vechea administratie Kucima, care facea un joc duplicitar si sprijinea tacit regimul secesionist de la Tiraspol. "Romania a devenit membra NATO, iar noi suntem tara vecina cu NATO. Romania va deveni membra a Uniunii Europene si noi vom primi statutul de tara vecina a UE. Iar pentru UE si NATO nu este indiferent ce se petrece la hotarul cu Moldova si chiar in Moldova insasi. De aceea noi simtim ca Ucraina va merge inainte pe aceste puncte trasate in asa numitul Plan Iuscenko", a afirmat Voronin.

Nu este exclus un conflict armat provocat de Tiraspol

Presedintele Voronin s-a referit si la apropiata deschidere a misiunii a UE care, alaturi de graniceri si vamesi din Ucraina si Republica Moldova va monitoriza segmentul transnistrean al frontierei dintre cele doua state. Pe aici, a subliniat Voronin, se face o contrabanda in valoare de doua miliarde de dolari anual, iar regimul de la Tiraspol va incerca sa perturbe efortul de contracarare a acestei contrabande, apreciaza presedintele Republicii Moldova. Intrebat daca este posibil un conflict armat initiat de Tiraspol in cazul unei blocade economice eficiente, Voronin a declarat ca nu exclude nimic. El a mentionat insa ca Republica Moldova, cu ajutorul UE si al Statelor Unite va incerca sa dejoace orice provocare si tentativa de folosire a fortei.

Vom ingheta fara gazul Rusiei, dar nu vom ceda

Vladimir Voronin este constient de amenintarile de sanctiuni economice din partea Rusiei, care a acuzat in trecut Republica Moldova de "blocada economica a Transnistriei", noteaza BBC, amintind ca, de curand, Moscova a interzis importul de vinuri, una dintre principalele surse de venituri in devize ale Republicii Moldova. "Noi suntem gata sa traim fara acest export de vin in Rusia. Ne va fi greu. Suntem gata sa traim in frig, sa inghetam fara gazul din Rusia, daca vor majora pretul sau ne vor deconecta de tot", a spus Voronin. "Noi suntem gata si la alte masuri pe care cineva le poate introduce impotriva Moldovei. Noi nu vom ceda niciodata din integritatea, suveranitatea si independenta patriei, oricat ne-ar costa pe noi", a avertizat liderul de la Chisinau.

Incalcari ale drepturilor omului in Transnistria

Pe de alta parte, Comitetul Helsinki pentru drepturile omului din Republica Moldova denunta din nou incalcarile drepturilor omului in regiunea transnistreana, intr-un raport prezentat la sfarsitul lunii septembrie Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), relateaza Rompres.

Comitetul Helsinki a informat OSCE ca "regimul ilegal de la Tiraspol, lipsit de legitimitate si nereprezentativ pentru populatia din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, este un factor de instabilitate si insecuritate in Europa, un aliat al teroristilor internationali, un produs periculos creat de Federatia Rusa pentru a influenta procesele politice, economice, sociale in Europa de Est si in alte parti ale lumii". Comitetul Helsinki publica rapoarte anuale cu privire la incalcarile drepturilor omului comise de regimul separatist condus de Igor Smirnov. Intreaga societate civila din Republica Moldova a denuntat in repetate randuri caracterul ilegal al regimului de la Tiraspol. Comunitatea internationala a fost informata constant asupra situatiei din regiunea transnitreana. Totusi, problema nu a fost rezolvata inca, constata organizatia pentru apararea drepturilor omului din Moldova.

Smirnov, traficant de arme

In plus, potrivit Comitetului Helsinki, exista chiar si fosti reprezentanti ai administratiei transnistrene care au denuntat regimul Smirnov. Conform marturiilor acestora, regimul Smirnov este implicat in trafic cu armament si este un aliat al retelelor internationale de terorism. In 1993, o unitate militara speciala transnistreana "Delfin" a organizat actiuni de diversiune in Abhazia. In 1994, regimul transnistrean a expediat, prin intermediul companiei "Askoflot" din Ucraina, cel putin trei transe de armament in fosta Iugoslavie si, "daca initial armamentul era vandut doar sarbilor, ulterior era vandut oricui platea bani", se arata in raportul Comitetului Helsinki.

Reprezentantii organizatiei au informat si despre situatia din penitenciarele din stanga Nistrului, in special, despre soarta detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, care se afla intemnitati in continuare, in pofida faptului ca CEDO a cerut incetarea detentiei ilegale a acestora.

In vederea democratizarii regiunii transnistrene, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova recomanda, intre altele, sustinerea eforturilor pentru promovarea drepturilor omului si consolidarea societatii civile in regiunea transnistreana; schimbarea formatului de negocieri si includerea SUA, UE si a Romaniei in acest proces ca membri cu drepturi depline, nu doar ca observatori; intreprinderea masurilor necesare pentru a determina Federatia Rusa sa-si evacueze armamentul, munitiile si trupele de pe teritoriul Republicii Moldova.

O delegatie a Parlamentului European a vizitat saptamana trecuta Republica Moldova. conducatoarea delegatiei europene, Marianne Mikko apreciind ca deosebit de pozitiva stabilirea unei comisii de verificare a granitei dintre Transnistria si Ucraina. "Trebuie sa aplaud decizia Uniunii Europene de a infiinta o misiune de asistenta a granitei dintre regiunea secesionista a Transnistriei si Ucraina. Acest pas reprezinta un progres incurajator in implicarea Uniunii Europene in cautarea rezolvarii problemei transnistrene". Marianne Mikko a caracterizat regimul de la Tiraspol ca "prezidand de prea multa vreme asupra unei zone de instabilitate care a constituit un refugiu pentru traficantii de armament si pentru contrabandisti".

Consiliul Europei cere reforme Chisinaului

La inceputul acestei saptamani deputatii Josette Durrieu si Andrei Kvakkestadt au prezentat in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei raportul privind "Functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova".

Printre recomandarile incluse in acest raport se numara si aceea ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa "revizuiasca imediat procedurile parlamentare pentru a asigura astfel deputatii sa -si poata desfasura activitatea fara sa se teama ca si-ar putea pierde imunitatea din motive politice". De asemenea Republica Moldova ar trebui sa-si revizuiasca legislatia privind partidele politice, sa asigure o legislatie electorala compatibila cu standardele europene mai ales in viziunea alegerilor pentru functia de primar al Chisinaului.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a mai solicitat autoritatilor de la Chisinau sa duca la indeplinire reforma sistemului judiciar astfel incat sa asigure independenta si profesionalismul actului de justitie.

Proiectul Unirii prinde contur la Chisinau

In urma mai multor demersuri publice ale Asociatiei Civic Media, postul de radio "Vocea Basarabiei" de la Chisinau a dezbatut in direct ideea reunirii cu Romania, in cadrul emisiunii "Basarabia in direct", moderata de Ileana Rusu, informeaza un comunicat sosit la redactie. Baza discutiei a fost constituita de articolul "Idei pentru rezolvarea conflictului transnistrean", publicat in ZIUA si prezentat la Chisinau in cadrul conferintei "Conectarea mediului politic si al mass-media tarilor din Europa de Est la realitatile Uniunii Europene" organizata la Chisinau de Institutul Goethe din Bucuresti.

Telefoanele redactiei "Vocea Basarabiei" au sunat in continuu luni, basarabenii care au sunat exprimandu-se in proportie de 100% pentru unirea cu Romania. Ascultatorii postului de radio amintit au pledat pentru ideea reunificarii Basarabiei cu Romania dupa modelul german ca unica solutie de reglementare si a crizei transnistrene, dar si de consolidare a hotarului estic al NATO si UE. Unii ascultatori au sustinut ca suma de 5,5 miliarde dolari, calculata de ACM, este exagerata si ca reunirea s-ar putea face si cu mai putini bani, aspectul financiar nefiind relevant in acest caz. Basarabenii au sustinut ca pasii reunificarii ar fi urmatorii: a) acordarea neintarziata a cetateniei romane absolut tuturor cetatenilor din Republica Moldova care doresc acest lucru; b) luarea unei decizii politice indraznete la acest capitol; c) organizarea unui referendum privind reunificarea, dar numai dupa ce toti doritorii de a redobandi cetatenia o redobandesc. Basarabenii au apreciat ca cei care se impotrivesc si se vor impotrivi reunificarii sunt oamenii politici de la Chisinau care se tem ca isi vor pierde pozitiile privilegiate de ministri, deputati, ambasadori, presedinti de parlament si de stat.

Dupa incheierea emisiunii de dialog cu ascultatorii, moderatoarea acestei emisiuni, ziarista de investigatie Ileana Rusu a fost hartuita de o serie de apeluri telefonice, acelasi tratament fiindu-i aplicat si directorului de programe al postului de radio "Vocea Basarabiei", Andrei Vartic.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe