UE se distanteaza de Republica Moldova

Uniunea Europeana nu este pregatita sa participe, in calitate de partener, la procesul de negocieri in problema transnistreana. Nu, nu este o gluma. Afirmatia a fost facuta miercuri seara, la Chisinau, de seful delegatiei Comisiei Europene pentru Ucraina, Republica Moldova si Belarus, Ian Boag. Ce inseamna asta? Cea mai simpla explicatie ar fi ca Bruxellesul se retrage elegant din incurcatura numita criza de pe Nistru. Intrebarea e de ce acum, cand alaturi, in Ucraina vecina, discutiile despre o posibila federalizare a tarii devin tot mai aprinse, cu acceptul parca tacit al mai marilor din UE? Sa nu uitam ca tot de federalizare, ca solutie de rezolvare a disputei transnistrene, se vorbeste de vreo doi ani si in Republica Moldova.

Rupta dintr-un anumit context, declaratia emisarului Comisiei Europene nu face decat sa puncteze un nou moment al relatiilor dintre Chisinau si Bruxelles. Privite insa la modul global, prin prisma evolutiilor de ultima ora din fostul spatiu sovietic, in special in Ucraina, spusele lui Ian Boag ofera un cadru ideal pentru speculatii. Inainte de toate trebuie amintit ca UE se afla, de fapt, la originea deteriorarii relatiilor dintre Republica Moldova si Rusia.

Sperantele nu s-au adeverit

Cu exact doi ani in urma, la insistentele Bruxellesului, presedintele Vladimir Voronin refuza in ultima clipa sa semneze Memorandumul de reglementare a conflictului transnistrean, document elaborat de Rusia si convenit, pana la ultimul detaliu, cu autoritatile comuniste de la Chisinau si cu regimul separatistilor tiraspoleni. Infuriat la culme, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, renunta la calatoria pe care trebuia sa o intreprinda, in acest scop, la Chisinau. De atunci, intre cele doua foste republici sovietice nu mai exista, practic, dialog, ci un permanent schimb de replici usturatoare. Problema este ca sperantele lui Voronin legate de UE nu s-au adeverit. Nu, nu e vorba de "tradare" din partea Celor 15, cum cu obida scria, la un moment dat, presa de la Chisinau.

Impresie falsa

Fie Voronin a visat cu ochii deschisi, crezand cu adevarat ca, in schimbul gestului sau "eroic" de a intoarce spatele Rusiei, va primi imbratisarea Europei, fie s-a folosit de argumentul UE pentru a-si face jocurile electorale, incercand sa atraga de partea lui acel segment al opozitiei politice, care cerea iesirea de sub papucul Moscovei si adoptarea unei orientari mai ferme spre Europa, in contextul in care Romania devenise deja membru al NATO si poate fi considerata cu un picior in UE. E adevarat, pana la un moment dat, a persistat senzatia ca intentiile Uniunii fata de Chisinau se indreapta spre un parteneriat daca nu strategic, cum si-ar dori, spre exemplu, Rusia, la unul mai special.

Intorsaturi dintre cele mai imprevizibile

Acum, iesirea, practic, din carti a UE modifica structura tablei de sah. Potrivit lui Boag, oficialii de la Chisinau trebuie sa accepte actualul format pentagonal (Rusia, OSCE, Ucraina, Moldova si Transnistria) de negocieri cu separatistii lui Igor Smirnov. Tot Boag a dat de inteles ca, desi saluta ideea semnarii Declaratiei de stabilitate si securitate pentru Republica Moldova, Uniunea prefera sa mai astepte. Ce? Probabil finalul evenimentelor din Ucraina. Si unde situatia poate capata in orice moment intorsaturi dintre cele mai imprevizibile. Ieri, spre exemplu, a fost evocat pericolul boicotarii scrutinului din 26 decembrie, a fost readusa cu brutalitate in atentia generala chestiunea federalizarii.

Mai devreme decat cred altii

Unii ar putea considera toate acestea simple mesaje electorale, dar naivitatea nu-si are locul aici. Ieri, Ministerul de Interne de la Kiev nu excludea posibilitatea unor ciocniri in ziua votului, iar presa scria despre o mineriada pusa la cale de candidatul Viktor Ianukovici. Abandonat de toti, cu un staff de campanie absolut nou, primul-ministru vrea cu orice pret sa puna mana pe putere, a strigat, la randul ei, opozitia. "Daca minerii din estul tarii vor porni spre Kiev, simpatizantii portocalii din regiunile vestice vor face acelasi lucru", spuneau analistii, avertizand ca, daca lucrurile vor evolua, cu adevarat, conform acestui scenariu, divizarea Ucrainei se va produce mai devreme decat au crezut unii si altii.

Nu e momentul potrivit

Pentru ca, desi nu poate fi demonstrat, exista se pare suficiente forte in Ucraina si nu numai care doresc acest lucru. Dar nu este momentul potrivit pentru destramarea unei tari. La randul ei, UE traverseaza o perioada dificila dupa primirea celor 10 noi membre, iar convulsiile interne generate de adoptarea Constitutiei ii creeaza destule batai de cap. Mai este apoi problema Turciei. Cu alte cuvinte, Ucraina trebuie domolita. Acesta a fost unul dintre scopurile vizitei de ieri, de la Moscova, a sefului diplomatiei de la Varsovia, Wlodzimerz Cimoszevicz. Nu intamplator, un analist ucrainean estima, ce coincidenta, tot ieri, ca "Ucraina este stransa intre interesele Poloniei, Rusiei si Lituaniei". In plus, Polonia tinde catre un rol marcant in UE, misiunea ei de mediere a crizei ucrainene fiind deosebit de apreciata la Bruxelles.

Acum, Cimoszevicz s-a dus la colegul sau rus, Serghei Lavrov, pentru a-l convinge ca Rusia nu trebuie sa mai agite spiritele la Kiev, ca interventia ei de pana acum a facut destul de mult rau. "Poporul ucrainean trebuie sa-si rezolve singur problemele", a venit raspunsul gazdei. Citind printre randuri, se poate trage concluzia ca nici Rusia nu doreste nereguli in Ucraina. Nu, nu e bine sa ai un vecin unde tensiunea poate degenera oricand intr-un razboi civil.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe