Situatie politica dramatica in Belgia

Primele rezultate arata ca separatistii flamanzi din partidul N-VA au castigat in nordul tarii, unde se vorbeste olandeza, luand locul de prima forta politica in regiune crestin-democratilor premierului demisionar Yves Leterme. Totusi, un rezultat bun - prognozat de exit-polluri - al Partidului Socialist in Wallonia francofona, in special in detrimentul liberalilor, ar putea impiedica N-VA sa devina cel mai mare partid si in parlamentul federal, comenteaza Financial Times, citat de NewsIn.

In conditiile prezentei obligatorii la vot, rata de participare s-a situat in jurul valorii de 90%.

De mult timp, Belgia este o uniune disonanta intre francofoni si vorbitorii de olandeza, intre care exista mari diferente culturale ce se reflecta in politici diferite.

Alegerile anticipate de duminica au fost convocate cu un an inainte de termen, dupa ce guvernul lui Leterme a demisionat in aprilie in urma unei dispute aprinse legate de drepturile lingvistice ale vorbitorilor de franceza care locuiesc in Flandra, regiunea vorbitorilor de limba olandeza.

Cele doua comunitati si-au exprimat adesea frustrarile reciproce, dar rezultatul alegerilor de duminica cimenteaza ascendenta separatismului ca un curent politic bine inradacinat in Flandra.

• Cum se va descurca Belgia "in fruntea" UE?

Liderul N-VA, Bart De Wever, pledeaza deschis pentru impartirea tarii in functie de granitele lingvistice. Campania sa a pus accent pe slabirea prerogativelor guvernului federal in favoarea autoritatilor locale, astfel incat, pe termen lung, Belgia sa se "evaporeze".

In varsta de 39 de ani, de profesie istoric si tata a patru copii, De Wever a reusit sa-si aduca partidul de la 3% din voturi in 2003 la 29% in 2010, potrivit exit-pollurilor. El devine un actor de neocolit si redutabil in negocierile care vor urma pentru formarea guvernului federal si pentru o reforma a statului care vizeaza o mai mare descentralizare a puterilor.

Citeste si:

Firea nu se retrage din politică: „Ar fi prematur. Nu sunt acuzată...

In ansamblu, partidele separatiste sunt pe cale sa castige peste 40% din voturi in Flandra, comparativ cu cele 25 de procente obtinute la precedentele alegeri din 2007. Rezultatul este asteptat cu anxietate in Wallonia, regiune mult mai saraca decat Flandra, care depinde de transferurile financiare pentru a se finanta. Bart De Wever a fost foarte mediatizat cand a imprastitat 13 milioane de bancnote false de 50 de euro in Wallonia pentru a denunta transferurile financiare catre sudul tarii.

Ultima data cand belgienii au mers la urne, in 2007, partidelor le-a trebuit noua luni pentru a desemna o conducere a tarii, o coalitie instabila de cinci partide care a dat trei guverne in tot atatia ani.

Toate partidele spun ca nu se asteapta ca o coalitie sa poata fi formata mai devreme de 1 septembrie, cand clasa politica se intoarce din vacanta. Pana atunci, Leterme va ramane premier si va asigura presedintia Uniunii Europene, pe care Belgia o preia de la 1 iulie

Citeste si:

Descoperă Belgia prin orașele sale medievale. Informații și detalii...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe