NATO cere Europei sa investeasca masiv in apararea antiracheta

"Tratatul de la Lisabona da UE o dimensiune mai puternica in domeniul apararii si securitatii", a afirmat Rasmussen la un colcviu consacrat securitatii. "Dar va ramane un tigru de hartie, daca nu va fi urmat de contributii militare concrete, cand se va face simtita nevoia", a subliniat el, potrivit NewsIn.

"Apararea antiracheta s-ar putea dovedi un sector-cheie in care europenii au ocazia sa isi dovedeasca hotararea (...) si sa demonstreze astfel opiniei americane ca alianta are un sens", a apreciat el.

Apararea antiracheta este una dintre temele urmatorului summit NATO, ce va avea loc in noiembrie la Lisabona.
Insa, intr-o perioada foarte dificila pentru finantele nationale, lansarea unui astfel de sistem risca sa se loveasca de obstacole bugetare, pe langa lipsa frecventa de popularitate a cheltuielilor militare.

Intr-un studiu din urma cu cativa ani, NATO a evaluat la cel putin 20 de miliarde de dolari costurile totale ale proiectului.
Obiectivul aprobat in principiu de cele 28 de state membre al Aliantei Nord-Atlantice a fost sa consacre cel putin 2% din Produsul National Brut (PNB) la aparare. Dar, in Europa, valoarea a fost mult mai mica. Astfel, potrivit datelor NATO, Germania, Italia si Spania a alocat 1,3% din PNB-ul din 2008 apararii. In perioada 1985-1989, cheltuielile in acest sector reprezentau in medie 2,9%, 2,2%, respectiv 2,1% din PNB.

Marea Britanie si Franta au cele mai mari bugete militare europene, cu 2,2%, respectiv 2,3% din PNB.
Rasmussen a subliniat ca decizia de a investi intr-un sistem antiracheta ar reprezenta un semnal politic important.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe