Scriitorul J. D. Salinger a incetat din viata

"Voi emite o opinie care risca sa para suspecta: anonimatul obscuritatii sau, daca preferam, obscuritatea anonimatului, este pentru un scriitor unul dintre depozitele cele mai pretioase pe care le are in grija in timpul anilor sai productivi", este o axioma sub care Salinger si-a asezat viata, conturand imaginea scriitorului solitar si adeseori capricios, noteaza NewsIn.

Aventurile unui roman

"De veghe in lanul de secara", romanul care l-a transformat in legenda a literaturii americane, se pregateste sa isi sarbatoreasca cei 50 de ani, dar, dupa atata vreme, a rezistat in preferintele cititorilor, devenind una dintre lecturile clasice ale tuturor generatiilor. Romanul a devenit el insusi personaj, ale carui aventuri au tinut pagini de ziar pana in pragul mortii lui Salinger.

J.D. Salinger a intentat de curand un proces impotriva lui John David California, un scriitorul care a inventat continuarea lucrarii sale clasice "De veghe in lanul de secara". Salinger a cerut justitiei sa impiedice publicarea cartii numite ''60Years Later: Coming Through the Rye'' ("De veghe in lanul de secara, dupa 60 de ani"). "Continuarea romanului nu este o parodie si nici nu comenteaza sau critica originalul. Este pur si simplu o inselaciune", se mentioneaza in plangerea intentata la U.S. District Court din Manhattan.

John David California, american de origine suedeza, a vrut sa provoace cititorii la un exercitiu de lectura mai putin obisnuit, imaginandu-si, sub titlul "60 Years Later Coming Through The Rye" ("De veghe in lanul de secara, dupa 60 de ani"), unde si ce au au ajuns personajele lui Salinger. Tanarul scriitor de 32 de ani, fan al lui Salinger, si-l inchipuie pe Holden Caufield, adolescentul exaltat din romanul "De veghe in lanul de secara", ajuns pensionar intr-un azil de batrani. Romanul lui incepe de acolo de unde Salinger a pus punctul final, intr-o casa ce seamana cu un spital psihiatric: "Deschid ochii si, asa, ma trezesc. Banuiesc ca e foarte devreme, dar trebuie sa fie inca mijocul noptii. Este atat de intuneric, incat cu greu imi pot vedea mainile in fata fetei".

Se spune ca David California ar fi gasit romanul lui Salinger intr-o cabana din Cambodgia si, astfel, s-a nascut ideea de a continua povestea care a devenit manifestul adolescentilor americani. Insusi Salinger devine personaj in continuarea propriei plasmuiri, intervenind in pielea unui autor nedumerit, care nu stie ce sa faca din eroul lui.

Acesta nu este primul si singurul experiment literar legat de romanul "De veghe in lanul de secara", care a cunoscut si o inedita versiune "feminina", romanul "Prep", de Curtis Sittenfeld, editat si in limba romana, la Polirom. "Prep" este romanul de debut al tinerei scriitoare Curtis Sittenfeld, nascuta in aceeasi zi cu Salinger, si a constituit senzatia anului 2005 in Statele Unite ale Americii.

Un scriitor capricios

J.D. Salinger nu si-a dezmintit nicioadata capriciile in relatiile cu presa, dupa ce, vreme de aproape 35 de ani, a refuzat orice dialog si orice intrebare referitoare la cartile pe care le mai scrie. Cu toata reticenta scriitorului, Tom Leonard, jurnalist la revista "Spectator", a insistat la usa lui Salinger, in 2009, dar nu a reusit mai mult decat ceilalti reporteri ambitiosi. Afland identitatea vizitatorului, Salinger a lasat sa-i scape exclamatia: "Oh, nu!" si a inchis usa.

Perseverent, jurnalistul a reusit sa vorbeasca cu vecinii, dar nu a aflat decat cateva dintre obiceiurile cotidiene ale lui Salinger: ce supermarket frecventeaza si ce cafea bea, pentru ca in cartierul und locuieste, pare a functiona "un cod al tacerii" legat de cel caruia vecinii ii spun "J.D."

Ultimul titlu publicat dateaza din 1965, fiind vorba de o nuvela epistolara, "Hapworth 16, 1924", aparuta in New Yorker, iar de atunci, nimeni nu poate spune daca Salinger mai scria, dar isi pastra manuscrisele departe de privirile indiscrete ale lumii. Desi au fost zvonuri ca Salinger a scris un roman istoric, avand ca tema al doilea razboi mondial, cartea nu a aparut niciodata.

Expeditia pana la Cornish nu a reusit decat sa-l irite pe scriitorul atat de atasat intimitatii sale. In ultimul interviu pe care l-a dat pentru New York Times, in 1974, Salinger a anuntat ca nu mai scrie decat pentru sine insusi, "pentru a se proteja si pentru a-si proteja munca".

In 2000, Margaret Salinger, fiica din a doua casatorie, a scris cartea autobiografica "Dream Catcher: A Memoir", spulberand multe dintre legendele care il inconjurau pe J.D., printre care si cea a imaginii scriitorului singuratic. In cartea fiicei sale, Salinger apare ca o persoana cu tabieturi stricte, mandru de experienta pe front si extrem de sociabila.

Tom Leonard nu este singurul jurnalist care se loveste de tacerea din jurul lui Salinger. In ianuarie 2009, nuvelistul Charlie Carillo, fost reporter la New York Post, si-a povestit aventura din cartierul unde locuieste scriitorul: "Am parcat masina. Am coborat, am facut cativa pasi si, deodata, din spatele casei a aparut un barbat slab, in blugi (...) Parul ii era alb ca zapada, iar ochii de culoare inchisa. Stateam in fata lui ca Dorothy in fasa Vrajitorului din Oz. (...) Sunt reporter, i-am spus. Oh, pleaca, te rog! si m-a concediat cu un gest", isi aminteste Carillo.

J.D. Salinger si-a facut debutul literar in 1940, in Story Magazine. Ajunge pe front in cel de-al doilea razboi mondial, experienta conflagratiei fiind traumatica. In 1948, ii apare povestirea "O zi perfecta pentru pestele banana", iar trei ani mai tarziu scrie cartea care il va consacra ca voce literara si ca simbol al tinerei generatii din SUA, "De veghe in lanul de secara". In anii '60, scrie alte doua povestiri celebre "Franny si Zooey" " si Dulgheri, inaltati grinda acoperisului si Seymour: o prezentare".

Cu toate ca, practic, din 1970, nu i-a mai aparut nicio carte, romanele care l-au consacrat sunt reeditate si au vanzari de pana la 250.000 de exemplare pe an. Convingerea ca autorul scria, desi nu publica, a fost insuflata de fosta sa iubita, care povesteste ca 15 manuscrise sunt incuiate in seiful scriitorului, care scrie fervent.

Din 1953, J.D. Salinger locuia retras, la Cornish, New Hampshire.