International • 13 Iulie 2005 •
Cea mai inalta instanta federala americana, Curtea Suprema este autoritatea judiciara finala care interpreteaza Constitutia SUA. Dupa demisia unuia dintre cei 9 judecatori, Bush a inceput lupta pentru cistigarea Curtii.

Dupa cistigarea alegerilor prezidentiale de anul trecut, presedintele George W. Bush mai are de trecut un singur hop pentru a-si desavirsi viziunea politica. Presedintele american trebuie sa desemneze omul potrivit pentru a cistiga unul din cele noua locuri ale Curtii Supreme, ramas liber prin demisia judecatoarei Sandra Day O’Connor.

Plecare neasteptata

Considerata una dintre cele mai puternice si respectate femei din SUA, Sandra Day O’Connor a hotarit sa se retraga din Curtea Suprema, dupa 24 de ani de activitate. Ea si-a motivat decizia prin faptul ca vrea sa petreaca mai mult timp alaturi de sotul sau, bolnav de Alzheimer. O’Connor, acum in virsta de 75 de ani, fusese numita de Ronald Reagan la Curtea Suprema, inca din septembrie 1981. Demisia primei femei din istorie admisa in Curtea Suprema a SUA a fost considerata neasteptata, intr-un moment in care Casa Alba se pregatea pentru plecarea judecatorului-sef William Hubbs Rehnquist, care la 80 de ani sufera de cancer tiroidian. Judecatorii Curtii Supreme sint numiti pe viata de presedinte si confirmati de Senatul SUA.

Balanta dezechilibrata

Datorita modului extrem de minutios in care isi examina cazurile, a viziunii sale relativ moderate si a pozitiei sale indecise pina in ultimul moment, Sandra Day O’Connor a avut votul decisiv in cazuri extrem de importante. Asa s-a intimplat intr-o serie de procese in care s-a dovedit flexibila fata de avorturi, a limitat discriminarea pozitiva si a legiferat contributiile la campaniile electorale. De asemenea, votul sau a avut greutate la alegerile prezidentiale din 2000, atunci cind s-a alaturat grupului de judecatori care a hotarit oprirea renumararii voturilor in Florida si, implicit, a decis victoria lui Bush in fata democratului Al Gore. Conservatorii i-au reprosat toleranta fata de avorturi, iar liberalii ingradirea discriminarii pozitive si, nu in ultimul rind, sprijinul indirect pentru alegerea lui Bush.

Dintre cei noua judecatori ai Curtii, trei sint conservatori, patru liberali si doi (inclusiv O’Connor) moderati. Deseori, prin voturile lor indecise, moderatii au decis cazuri al caror deznodamint se afla pe muchie de cutit. De altfel, actuala Curte Suprema - a carei componenta ramasese neschimbata timp de 11 ani - a fost profund divizata in chestiuni capitale, cum ar fi pedeapsa cu moartea, extinderea prerogativelor Congresului, avorturile, discriminarea pozitiva sau drepturile homosexualilor. Rezultatul strins al deliberarilor sugereaza ca schimbarea unuia dintre judecatorii moderati ar putea modifica total perceptia Curtii asupra acestor probleme.

Batalie crincena

Din aceasta perspectiva, lupta din Senat pentru confirmarea alesului Casei Albe se anunta una fara menajamente. In eventualitatea plecarii conservatorului Rehnquist, democratii nu ar fi protestat cu prea mare vehementa fata de numirea de catre Bush a unui alt conservator. Pericolul venirii unui conservator in locul unui moderat ii face insa pe democrati intransigenti, mai ales ca republicanii controleaza Senatul.

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.