Parlamentul de la Chisinau si-a incheiat marti sesiunea de toamna-iarna, iar deputatii au plecat in vacanta, dupa ce liderii grupurilor parlamentare democratice au tinut cate un discurs in care au calificat anul 2009 drept unul de cotitura pentru istoria recenta a Republicii Moldova.

Discursurile au fost tinute in lipsa deputatilor comunisti, care au parasit sala de sedinte a Parlamentului in semn de protest pentru neincluderea sefului formatiunii, Vladimir Voronin, in delegatia moldoveana la APCE, arata NewsIn.

Potrivit presedintelui grupului parlamentar al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Mihai Godea, sesiunea de toamna-iarna a Parlamentului moldovean a marcat debutul unei legislaturi rezultate dintr-un amplu si dramatic proces de framantari politice, ce a avut la baza faptul ca PCRM nu a vrut sa accepte alternanta democratica la putere si refuzul de a-si recunoaste infrangerea electorala.

"Victoria partidelor democratice a insemnat in primul rand revenirea la normalitate, agenda legislativa a fost reconectata la realitatile Republicii Moldova, pentru prima data dupa 2001. Alianta pentru Integrare Europeana, prima majoritate democratica in ultimii 10 ani, a consolidat toate fortele care cred in viitorul democratic al Republicii Moldova si care sunt hotarate sa o rupa cu trecutul incert al unei tranzitii devastatoare", a declarat Mihai Godea in discursul sau. El a mentionat ca in cele trei luni de la investire, guvernul Filat a trebuit sa combata criza si a reusit sa cucereasca admiratia populatiei si a partenerilor externi, fiind executivul cel mai reformator si preocupat sincer de edificarea unei societati sigure, solidare si prospere.

Refuzul comunistilor de a vota un presedinte a avut drept scop perpetuarea incertitudinii, aprofundarea crizei politice, economice si sociale si impingerea tarii in alegeri anticipate, si a scos la iveala gravele carente ale Constitutiei. Acest refuz marcat inceputul procesului de descompunere a Partidului Comunistilor, crede Godea.

Presedintele grupului parlamentar al Aliantei Moldova Noastra, Veaceslav Untila, a opinat ca sesiunea de toamna-iarna care s-a incheiat a fost cea mai importanta, dar si dificila, din ultimii ani. Potrivit lui, alegerea presedintelui Republicii Moldova a esuat deoarece conducerea Partidului Comunistilor a pus mai presus interesele de grup decat cele ale tarii. AIE, la randul sau, a pus bazele renasterii Republicii Moldova ca stat democratic si de drept.

In opinia lui Untila, anul 2009 este cel mai important dupa declararea independentei. "A fost anul in care am scapat de rusinea de a fi ultimul stat comunist din Europa. Pretul pentru revenirea la normalitate a fost insa prea mare – sute de tineri au fost torturati si cativa chiar au fost omorati. Anul 2009 a fost unul istoric, in care am primit o a doua sansa de a ne fauri un viitor demn si sunt convins ca Republica Moldova nu mai poate reveni la trecut!, a mai spus presedintele grupului parlamentar al Aliantei Moldova Noastra, Veaceslav Untila.

Presedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, considera ca anul 2009 a fost un an al testelor politice. Testele la care clasa politica moldoveana a ramas restanta tin de problematica relatiilor identitare – interetnice, interconfesionale si ideologice. "In societatea moldoveneasca se profileaza germenii discordiei si se promoveaza o retorica a invrajbirii, acestea fiind instigate in scopuri politice. Pentru un stat ca Republica Moldova, vulnerabil din punct de vedere geopolitic, cu o societate polimorfa, asemenea jocuri si intrigi sunt extrem de periculoase", a declarat Marian Lupu.

O alta problema accentuata de presedintele PD este instabilitatea politica si incertitudinea specifice perioadei preelectorale. Marian Lupu a declarat ca in situatia actuala trebuie fie urgentate alegerile anticipate pentru a ajunge la o noua realitate post-electorala, fie amanate aceste alegeri pe un termen extins sau chiar identificarea unor solutii pentru evitarea acestora. Ambele variante au minusurile sale, spune Marian Lupu, care propune urgentarea consultarilor cu expertii constitutionalisti si organizatiile internationale specializate, pentru a identifica solutia optima.

Presedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, presedinte al Partidului Liberal, a declarat in discursul de incheiere a sesiunii, ca AIE si-a demonstrat, in acest patru luni, viabilitatea, iar inceputul guvernarii AIE a marcat o imbunatatire considerabila si o intensificare a relatiilor externe ale Republicii Moldova cu vecinii, organismele financiare internationale, dar si cu UE cu care Chisinaul va incepe in cateva saptamani negocierile pe marginea Acordului de Asociere.

Mihai Ghimpu a mai spus ca alegerile parlamentare anticipate, pe care si le-ar dori comunistii, nu sunt cea mai buna solutie pentru situatia de criza in care se afla Republica Moldova, motiv pentru care comisia pentru reforma constitutionala va cauta posibilitati de iesire din impasul constitutional la care s-a ajuns in urma modificarii Constitutiei din anul 2000, cand a fost introdusa procedura de alegere a sefului statului in Parlament.

Actualul Parlament a fost constituit in urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, rezultate dupa protestele tinerilor impotriva rezultatelor scrutinului din 5 aprilie in care comunistii au castigat 60 de mandate, proteste reprimate sangeros de Partidul Comunistilor la 7-8 aprilie. Partidele de opozitie au refuzat atunci sa cedeze "votul de aur" care le lipsea comunistilor pentru a-si vota un presedinte si a se mentine la guvernare. La alegerile din 29 iulie comunistii au pierdut 12 mandate, iar celelalte patru partide intrate in Parlament – PLDM, PL, PD si AMN – au constituit majoritatea de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana, care detine 53 de mandate fata de 48 ale comunistilor. AIE si-a investit propriul guvern, dar nu a avut cele 61 de voturi pentru a alege un presedinte, iar comunistii au refuzat sa sustina candidatura lui Marian Lupu pentru aceasta functie. In consecinta, Parlamentul moldovean ar putea fi din nou dizolvat in vara. Presedintele interimar Marian Ghimpu a format o comisie de experti constitutionalisti, care urmeaza sa examineze posibilitati de depasire a crizei constitutionale, astfel incat Republica Moldova sa nu mai ajunga in situatia de a avea alegeri anticipate din cauza nealegerii sefului statului.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.