Ismail Kadare: "Balcanii sunt obositi de democratie"

Europa, continua Kadare, nu a stiut sa protejeze aceasta regiune a lumii. "Suferim de indecizia ei in ceea ce ne priveste. Este o politica adeseori contradictorie, ilogica. Tarile europene ne vor si nu ne vor in Europa. Acest fapt creeaza in aceasta peninsula, care este intr-o stare nelinistita, o oboseala de democratie", marturiseste scriitorul, unul dintre cei mai acerbi denuntatori ai totalitarismelor.

In perioada stalinista, orice scriitor recunoscut era vazut ca fiind ostil, isi aminteste Ismail Kadare, pentru care alegerea ramane, in ultima instanta, un gest asumat: "Daca sunteti stapan in regatul vostru, care este cel al literaturii, nu sunteti de acceptat pentru un regim autoritar. Sunteti o contra-putere care trebuie distrusa. Sau, la fel de bine, distrugeti chiar dumneavoastra aceasta autoritate, devenind un scriitor ridicol, si atunci puterea va accepta".

Adevarul este ca nu am trait sub cenzura, apoi sub libertate, spune scriitorul, ci am trait in acelasi timp cenzura si libertatea. Pare contradictoriu, dar nu este, pentru ca din cercul inchis al vietii cotidiene staliniste se vedea "cealalta" viata, din Occident. "Am fost publicat in Franta din 1970. Imi puteam cunoaste viitorul, ca intr-o oglinda magica. Vedeam cum as fi fost considerat dupa caderea comunismului. Pentru ca stiam ca acesta se va prabusi. Nu stiam cand, dar stiam ca zilele ii sunt numarate", povesteste scriitorul.

Felul deloc intransigent de a vedea lucrurile, fara a fi tributar indiferentei ori relaxarii ideologice, vine dinspre literatura, care permite deopotriva "luminarea", dar si acoperirea realitatii brutale, de zi cu zi. "Tot ceea ce se intampla in lume nu este obligatoriu rau, dar este dificil sa iei distanta care iti permite sa vezi lucrurile clar. De aceea este literatura primordiala, nu doar pentru ca ea clarifica lucrurile, ci si pentru ca le face mai enigmatice. Avem nevoie de aceasta opacitate cateodata, pentru a nu intra in contact cu un adevar foarte crud", explica Kadare. Pentru acesta, literatura ramane forma de exprimare care se apropie cel mai mult de "frontierele invizibilului", fara a le atinge insa: "Creierul uman e astfel facut, incat nu ne permite sa mergem mai departe. Se loveste de adevarul ultim".

Figura proeminenta a luptei contra regimului comunist al lui Enver Hodja, Ismail Kadare a radiografiat, in cartile lui, mecanismele totalitarismului. Romanul "Palatul viselor", tradus in romaneste la Editura Humanitas, pune in scena absurdul unui sistem birocratic si opresiv, care controleaza pana si ultime refugii ale oamenilor, visele. "Am scris in vremea cea mai dura a regimului comunist", spunea Kadare intr-un interviu din luna iunie, cand "gandurile oamenilor erau incifrate, iar visul era liber. De aceea, guvernele totalitare sunt obsedate de controlul intimitatii, a partii emotionale a oamenilor. Pantru ca este un teritoriu in care ne refugiem cand suntem oprimati si nu exista inchisoare care sa-l penetreze si controleze".

Nascut la Gjirokaster in 1936, Kadare a denuntat ocuparea Albaniei de catre trupele italiene si germane, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar si influenta Uniunii Sovietice asupra Albaniei in timpul regimului comunist. Isi face debutul ca poet, la doar 18 ani, cu volumul "Inspiratii juvenile", urmat de cartea de poeme "Visari". Din 1963 abordeaza proza, cu romanul "Generalul armatei moarte", care-i aduce notorietatea internationala. Romanele "Cetatea" (1970), "Tunetele ploii" (1970), "Cronica in piatra" (1971), "Amurgul zeilor stepei" (1976), "Iarna marii insingurari"(1977) ii confirma valoarea ca scriitor.

Cartea "Palatul Viselor", scrisa in 1981, este interzisa in Albania, de regimul lui Enver Hodja. In 1990, Kadare primeste azil politic in Franta, unde va locui pana in 2001, cand se intoarce in Albania. Continua sa scrie romane care se bucura de mare succes, "Fiica lui Agamemnon" (2003), "Succesorul" (2003), "Vremea nebuniei" (2005), "Accidentul" (2008).

Ismail Kadare este si autorul unor eseuri, scrieri de memorialistica, precum si al cartii-document "Moartea care ne-a unit"(1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.