Presedintele SUA, Barack Obama, a anuntat desfasurarea accelerata a 30.000 de soldati suplimentari in Afganistan, asigurandu-i totusi pe americanii sceptici ca aceasta escaladare, justificata de securitatea nationala, va fi limitata in timp, potrivit discursului rostit la scoala militara din West Point.

Subliniind ca Afganistanul nu este pierdut, ci ca amenintarea Al-Qaida persista, presedintele SUA a calificat trimiterea acestor intariri drept o actiune de "interes national vital".

El a respins orice analogie cu razboiul din Vietnam si a asigurat ca "dupa 18 luni, trupele vor incepe sa se intoarca acasa", relateaza Agerpres.

Contingentul american in Afganistan va ajunge deci la circa 100.000 de barbati si femei, adica de circa trei ori mai multi decat in ianuarie, cand Obama si-a preluat atributiile.

Kabulul a salutat noua strategie a lui Obama pentru Afganistan. "Ministerul afgan de Externe saluta aceasta strategie", a declarat purtatorul de cuvant al diplomatiei afgane, Mohammad Zahir.

Va prezentam principalele reactii la decizia presedintelui SUA.


SUA: Congresul american va deveni un camp de batalie in legatura cu finantarea suplimentarii trupelor

Trimiterea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan va transforma Congresul intr-un camp de batalie politica pe chestiunea acordarii a zeci de miliarde de dolari necesari acestui proiect, relateaza AFP, citat de NewsIn.

Center for Strategic and Budgetary Assessments (CSBA) spune, intr-un raport publicat marti, ca un milion de dolari pe an vor fi necesari pentru trimiterea unui singur militar american in Afganistan. Circa 30 de miliarde de dolari vor fi deci ceruti de armata pentru finantarea trimiterii de intariri, cifra preluata de Obama in discursul de marti.

In contextul unui deficit bugetar-record (1.417 miliarde de dolari in 2009-2009, 10% din PIB), criticat zilnic de republicani, intrebarea este: de unde se vor lua banii.

In Congres, ideile nu lipsesc: noi impozite, imprumut de razboi, prelevari din fondurile de relansare a economiei, din cele ale planului de salvare a sectorului financiar, reducerea cheltuielilor. Insa conflictul ramane pe tema metodei.

In Camera Reprezentantilor, mai multi alesi democrati au ales sa faca din finantare o arma politica impotriva adversarilor lor republicani care sustin razboiul. Ei au depus recent un proiect de lege ce prevede o taxa suplimentara pentru finantarea cheltuielilor militare din Afganistan.

Reprezentantul Dave Obey, care conduce comisia pentru repartizarea cheltuielilor federale, spune ca "daca acest razboi trebuie sa aiba loc, este doar corect ca fiecare sa poarta o parte din povara".

Mai multi alesi s-au pronuntat marti pentru emiterea de imprumuturi de razboi. "Nu exista o solutie miraculoasa pentru finantarea razboiului, dar unii au sugerat posibilitatea emiterii de imprumuturi de razboi", a spus senatorul democrat Ben Nelson.

Republicanul John McCain se opune categoric variantei unui nou impozit, dar nu este cucerit nici de celelalte solutii propuse. El a sugerat totusi o blocare a unora dintre cheltuielile din bugetul pe 2010, pentru a se reveni la nivelul anului trecut, spunand ca s-ar putea realiza o economie de 60 de miliarde.

Potivit Congressional Research Service (CRS), razboiul din Afganistan a costat SUA 3,6 miliarde de dolari pe luna din 2010, adica peste 43 de miliarde pe an. In 2009, razboiul ar putea costa 68 miliarde de dolari.


Pakistan: Reactii impartite

Anuntul trimiterii de noi intariri americane in Afganistan a avut parte de o primire divizata in Pakistan, care se teme de un nou aflux de islamisti in zonele de frontiera, unde armata se lupta cu talibanii cu legaturi cu al-Qaida, responsabili de un val sangeros de atentate.

Numerosi lideri ai al-Qaida, printre care chiar Osama ben Laden, precum si mii de talibani s-au refugiat in zonele tribale pakistaneze la sfarsitul lui 2001, cand o coalitie internationala condusa de Statele Unite i-a indepartat pe talibani de la putere la Kabul.

Dupa anuntul lui Obama, Islamabadul nu a reactionat oficial, dar, marti seara, ministrul pakistanez de externe, Shah Mehmood Qureshi, si-a exprimat ingrijorarea. "Problema noastra nu este ca Statele Unite isi sporesc trupele in Afganistan sau nu, ci mai degraba locul unde sunt desfasurate", a comentat el, citat de cotidianul pakistanez The News.

Saptamana trecuta, premierul Raza Yusuf Gilani a spus ca se teme ca trimiterea de intariri in sudul afgan va determina si mai multi talibani sa se retraga in zonele tribale pakistaneze, considerate deja de Washington drept noul sanctuar al al-Qaida si o baza unde se repliaza insurgentii afgani.

Principalul partid de opozitie, al fostului premier Nawaz Sharif, a preferat sa salute calendarul evocat de presedintele american pentru inceperea retragerii trupelor americane incepand din iulie 2001. "Obama a fixat o strategie de iesire si, daca va fi aplicata intr-un an si jumatate, va fi un gest binevenit", a comentat presedintele Ligii Musulman din Pakistan - aripa Nawaz (PML-N), Raja Zafar ul-Haq.

Islamabadul este un aliat cheie al Washingtonului in razboiul sau impotriva terorismului, de la sfarsitul lui 2001, iar al-Qaida si talibanii pakistanezi au decretat in vara anului 2007 jihadul in Pakistan, pentru ca sustine SUA.

Peste 2.000 de soldati pakistanezi au fost ucisi in zonele tribale de la inceputul anului 2002 si aproape 2.600 de persoane in toata tara din vara anului 2007, in peste 300 de atentate, majoritatea comise de kamikaze talibai.

"Trupe americane suplimentare de-a lungul frontierei cu Pakistanul nu vor aduce decat un lucru: un haos si mai mare (...) iar pentru Pakistan aceasta este o problema grava, pentru ca va impinge si mai multi insurgenti islamisti spre Pakistan", scrie miercuri cotidianul pakistanez The Nation. "A venit timpul sa punem pe primul loc interesul nostru national", adauga ziarul, la unison cu o mare parte dintr-o opinie publica pakistanez antiamericana, din punctul de vedere al careia terorismul a fost importat in tara, dupa esecul fortelor internationale de a invinge talibanii si al-Qaida in Afganistan.

Presa americana, incantata strategia lui Obama pentru Afganistan

Presa americana saluta decizia "curajoasa" a lui Barack Obama de a trimite 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, dar este ingrijorata in legatura cu sprijinirea ei de catre o opinie publica tot mai neincrezatoare, in conditiile unui razboi ce pare fara sfarsit.

Trimiterea trupelor "este corecta si curajoasa: corecta pentru ca este singurul mijloc de a se evita o infrangere ce ar pune in pericol aceasta tara si interesele sale vitale, si curajoasa pentru ca Obama s-a implicat intr-o misiune dificila si costisitoare, respinsa de o mare parte a propriei tabere", scrie Washington Post.

"Tacerea liderilor democrati in Congres si scepticismul republicanilor pe tema unei strategii de iesire arata cat de mult trebuie sa se lupte presedintele pentru a-si vinde politica", scrie cotidianul.

New York Times, care sustine si el strategia lui Obama, analizeaza lucrurile diferit. "In acest stadiu nu stim nici macar daca cei 100.000 de soldati americani si ceilalti 40.000 din NATO vor fi suficienti pentru a schimba cursul rzboiului, dar suntem siguri ca a continua strategia lui George W. Bush de lupta cu costuri mici este o garantie a esecului", scrie ziarul.

Cotidianul insista pe dublul mesaj, in aparenta contradictoriu, al lui Obama: trimiterea de trupe suplimentare si anuntarea unei inceperi a retragerii din Afganistan in 2011. "Acest lucru reflecta obstacolele intampinate de Obama pentru a uni o tara tot mai divizata pe tema Afganistanului".

Wall Street Journal scrie ca alegerea lui Obama "este o strategie politica si militara cu un potential mare de risc", "Anuntarea unei date ferme de retragere a trupelor a fost neasteptata. Administratia spera astfel sa faca presiuni asupra Kabulului pentru a-si reforma guvernul, notoriu corupt. In acelasi timp, permite Casei Albe sa aduca soldatii acasa inainte de alegerile din 2012", scrie ziarul.

Chiar si San Francisco Chronicle, cotidian al unui bastion al Americii pacifiste, saluta decizia lui Obama. "Presedintele are dreptate sa trimita 30.000 de oameni suplimentari. Una dintre lectiile Irakului este ca, daca angajezi forte intr-un razboi, trebuie sa le oferi mijloacele de care au nevoie", subliniaza el.

Experti: Fixarea unui calendar pentru retragerea din Afganistan este un demers riscant pentru Obama

Presat de o opinie publica nerabdatoare sa vada incheiat razboiul, Obama a evocat marti un inceput al retragerii din Afganistan in 2011, dar un astfel de demers risca sa fie in beneficiul cauzei extremiste, avertizeaza expertii.

"Lipsa unui calendar de tranzitie ar anihila sentimentul de urgenta pentru colaborarea cu guvernul afgan", a explicat el."Insa este clar ca afganii trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru securitatea lor si ca SUA nu au niciun interes sa lupte la nesfarsit in Afganistan", a spus Obama, subliniind din nou costul razboiului - trimiterea de intariri va costa 30 de miliarde de dolari.

Presedintele a tinut sa sublinieze ca "americanii vor continua sa consilieze si sa ajute fortele afgane, pentru a le asigura succesul pe termen lung".

Exercitiul este delicat: Obama trebuie sa arate perspectiva finalului razboiului populatiei americane si unui Partid Democrat tot mai sceptic, evitand in acelasi timpa sa dea impresia Afganistanului si Pakistanului ca SUA le vor abandona.

"Trebuie sa-si convinga propriul partid ca nu este un angajament fara sfirsit, dar trebuie, in paralel, sa-i convinga pe afgani si pe generalii pakistanezi ca SUA raman acolo", spune Bruce Riedel, fost resposnabil CIA si expert la centrul Brookings.

Insa, multi experti si republicanii spun ca succesul in Afganistan presupune un angajament pe termen lung si evocarea unei date pentru inceperea retragerii s-ar putea intoarce impotriva SUA si a aliatilor lor.

"Istoria arata ca, daca se fixeaza o data pentru retragere, inamicul asteapta sa se plece" pentru a recastiga terenul, a spus in noiembrie senatorul american John McCain. "Nu este o idee buna, chiar daca aceasta retragere este conditionata de situatia de pe teren. Acest lucru va avea un efect in Afganistan, va fi folosit de inamicii nostri", a spus expertul neoconservator Fred Kagan.

Washingtonul nu este singura capitala care trebuie sa infruntea respingerea prezentata de opinia publica. Sub presiunea parlamentelor lor, unele tari din Alianta au anuntat deja data retragerii militare, ca Olanda, in 2010, si Canada, in 2011.

In ceea ce il priveste pe premierul britanic, el a sugerat stabilirea din 2010 a unui calendar pentru transferarea securitatii catre fortele afgane.
Ideea a fost reluata de Obama marti, printr-un inceput de retragere la o data mai tarzie, dar acest lucru il lasa in continuate sceptic pe secretarul american al apararii, Robert Gates. "Cred ca este prea devreme pentru a ne pronunta" pe data unui transfer de responsabilitate catre afgani, a spus el in noiembrie.

Talibanii: Suplimentarea trupelor din Afganistan va intari rezistenta insurgentilor

"Presedintele american si-a anuntat noua si rusinoasa strategie pentru Afganistan. Dar speranta sa de a controla militar tara noastra nu se va realiza. Cei 30.000 de soldati suplimentari nu vor putea decat sa intareasca rezistenta", a declarat Qari Yousuf Ahmadi, intr-un interviu telefonic.

"Americanii vor fi nevoiti la o retragere rusinoasa imediat ce vor intelege ca nu-si pot atinge scopul, cum au facut si rusii inaintea lor. Obama va vedea defiland numeroasele cosciuge cu soldatii americani ucisi in Afganistan", a adaugat el.

Totusi, lasand la o parte reactiile la strategie, conform AFP, suplimentarea trupelor in Afganistan va insemna si mai multe pierderi.

Pilotii si echipele medicale militare de la principala baza americana din Afganistan se pregatesc sa infrunte consecintele trimiterii celor 30.000 de soldati suplimentari: o probabila crestere a numarului de militari ucisi.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.