Cine sunt Catherine Ashton si Herman Van Rompuy?

Catherine Ashton, o novice in diplomatie, dar apreciata la Bruxelles

Catherine Ashton, desemnata pentru a conduce diplomatia UE de catre cei 27 de lideri europeni, este noua in acest domeniu si necunoscuta chiar si in propria sa tara, Marea Britanie, dar este apreciata la Bruxelles, unde si-a facut un nume la conducerea portofoliului Comertului in CE, relateaza AFP, citat de NewsIn.

Numirea lui Ashton, in varsta de 53 de ani, este privita cu stupefactie in Marea Britanie, unde a urmat o traiectorie meteorica, dara fara nicio stralucire deosebita. Figura sa este mai familiara la Bruxelles, unde i-a urmat cu succes compatriotului sau Peter Mandelson la conducerea portofoliului Comertului din cadrul CE.

Criticilor sai, care i-au reprosat lipsa de experienta diplomatica, le-a replicat: "Am calatorit prin Europa in calitate de ministru al justitiei britanic" si "am fost intotdeaua o negociatoare".

In timpul mandatului sau la CE, Uniunea Europeana a incheiat cu Seulul cel mai important acord comercial negociat vreodata cu o tara, iar dosarul dificil al importurilor de banane din America Latina este in curs de rezolvare. "Judecati-ma dupa ceea ce voi face", a cerut Ashton, care, potrivit unuia dintre colegii sai comisari, "nu are experienta in politica externa", dar "este o femeie apta, care invata repede".

Premierul britanic Gordon Brown a saluat in ea un politician foarte experimentat, un comisar european foarte eficient, care ii va permite Marii Britanii sa ramana "in centrul Europei".

In calitate de sef al diplomatiei, Ashton, nascuta in Upholland (nord-estul Angliei), care a studiat economia la universitatea din Londra, se va confrunta cu o provocare cum nu a mai cunoscut inainte.

Dupa incheierea studiilor, Ashton a lucrat pentru grupurile de lobby si a fost, timp de sase ani, directoare a Business in the Community, o organizatie caritabila a printului Charles, care incearca sa mobilizeze companiile pentru actiuni sociale. Ea a condus si autoritatea sanitara a comitatului Hertfordshire intre 1998 si 2001.

In 1999 a fost innobilata, la cererea Partidului Laburist, devenind baroneasa Ashton de Upholland si a intrat in Camera Lorzilor. Doi ani mai tarziu, a devenit secretar de stat pentru educatie, dupa care a ocupat posturi similare in Ministerul Afacerilor Constitutionale si in cel al Justitiei.

La sosirea la Downing Street, in iunie 2007, premierul Gordon Brown a numit-o Leader of the Lords, insarcinata cu facilitarea adoptarii proiectelor guvernamentale de lege in Camera Lorzilor. Unii observatori au ridicat din sprancene la acest anunt, intrebandu-se: "Cine este ea?".

In aceasta calitate, Ashton a contribuit la garantarea ratificarii Tratatului de la Lisabona, prin care a fost creata functia de Inalt reprezentant UE pentru afaceri externe.

Cand Peter Mandelson a parasit Comisia Europeana pentru a se alatura Guvernului britanic, in 2008, lui Brown i s-ar fi cerut, potrivit presei, sa numeasca in locul lui o femeie, din motive de paritate. Avand o pozitie fragila in sondaje, premierul britanic nu a vrut sa desemneze un deputat, a carui plecare ar fi dus la alegeri partiale, pe care le-ar fi pierdut fara indoiala, asa ca s-a orientat spre Ashton.

Baroneasa este casatorita cu Peter Kellner, un analist politic si presedintele institutului de sondaje YouGov. Ea are doi copii.

Herman Van Rompuy, un om a carui discretie mascheaza o hotarare de neclintit

Premierul belgian Herman Van Rompuy, desemnat primul presedinte al Uniunii Europene de catre liderii UE, este un om a carui forta a constat intotdeauna in a se face de neevitat, prin capacitatea sa de a nu supara pe nimeni, ce mascheaza o hotarare de neclintit.

Nefiind niciodata in pozitia celui care cere ceva, acest crestin-democrat flamand in varsta de 62 de ani, parlamentar din 1988, pare mereu deasupra conflictelor. Astfel, s-a lasat indelung rugat inainte de a consimti sa preia conducerea Guvernului belgian in decembrie 2008, repetand ca nu este candidat, inainte de a ceda in cele din urma.

"Eu sunt mai degraba un om de actiune, el este mai cerebral", explica fratele sau mai mic, Eric, un militant mult mai activ pentru cauza flamanda.

Imaginea austera a lui Herman Van Rompuy, chelia care incadreaza o fata ascutita si o privire calculata, sporesc impresia de inteligenta a acestui barbat care a studiat la iezuiti, inainte de a se consacra economiei.

Pasionat de literatura, in special franceza si germana, el publica in continuare pe blogul sau haiku - mici poeme de inspiratie japoneza - in olandeza. Aceasta practica l-a ajutat sa indure conul de umbra in care s-au aflat crestin-democratii in timpul celor doua guverne ale liberalului Guy Verhofstadt (1999 - 2007).

Belgia, care s-a confruntat din iunie 2007 cu o noua criza intre comunitatile sale francofona si flamanda, a inregistrat o detensionare a situatiei in cele 10 luni de guvernare a acestui premier, cordial si cu un simt al umorului foarte bine dezvoltat. Si care nu lasa surprins prea usor, spre deosebire de predecesorul sau, Yves Leterme, ce a iritat multi francofoni.

Apreciat de regele Albert al II-lea, el este considerat mai degraba un moderat in dosarul comunitatilor, care divizeaza Belgia. A reusit sa calmeze atmosfera dintre partidele politice flamande si valone, care impiedicau orice negociere serioasa privind reforma institutiilor in regat.

Faimoasa "metoda Van Rompuy" a constat in primul rand in a le impune ministrilor sai sa pastreze tacerea in public, apoi in a asculta ambele parti inainte de a lua o hotarare.

Catolic practicant, tata a patru copii (doi baieti si doua fete), el si-a demonstrat si capacitate de a infrunta criza economica. In octombrie, a reusit sa impuna un buget de rigoare pentru 2010, pastrand insa securitatea sociala, in conditiile in care in guvern coabiteaza cinci partide, printre care socialisti si liberali.

Exercitiul i-a fost cunoscut: Herman Van Rompuy a fost in perioada 1993-1999 ministrul bugetului in guvernul care a permis intrarea Belgiei in Zona euro.

Mai degraba aceasta capacitate de a ajunge la un consens, calitate cautata pentru presedintia Consiliului European, decat viziunea sa privind viitorul unei Europe unite, i-a permis lui Van Rompuy sa devina un candidat bun, in special din punctul de vedere al Parisului si Berlinului.

Presa belgiana si-a pus chiar intrebari despre profunzimea convingerilor sale europene, mult mai putin clare decat cele ale fostului premier liberal Guy Verhofstadt, un militant convins pentru o Europa federala. Dar inca o data, discretia lui Van Rompuy a reprezentat un avantaj pentru el, pentru ca a evitat soarta lui Verhofstadt, favorit in 2004 pentru a deveni presedintele Comisiei Europene, inainte ca Marea Britanie sa ii blocheze candidatura.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe